Rolul forţelor olandeze de menţinere a păcii în genocidul din Srebrenica
Ţările de Jos au prezentat "cele mai profunde scuze" pentru rolul forţelor olandeze de menţinere a păcii în genocidul din Srebrenica.
Articol de Florin Lepădatu, 11 Iulie 2022, 20:13
RADOR - Ţările de Jos au transmis, luni "cele mai profunde scuze" pentru rolul forţelor olandeze de menţinere a păcii în genocidul din Srebrenica, unde aproximativ 8.000 de musulmani bosniaci au fost masacraţi de forţele sârbo-bosniace, în urmă cu 27 de ani.
Este pentru prima dată când Guvernul olandez transmite scuze rudelor victimelor masacrului.
Depăşiţi numeric şi dezarmaţi, militarii olandezi de menţinere a păcii au fost incapabili să împiedice forţele sârbo-bosniace să atace Srebrenica, la sfârşitul războaielor balcanice, din anii 1990.
În iulie 1995, bărbaţi şi băieţi au fost separaţi de femei şi duşi în locuri de execuţie, unde au fost masacraţi.
Ulterior, trupurile lor au fost aruncate în gropi comune.
"O singură parte este responsabilă pentru acel genocid îngrozitor - armata sârbo-bosniacă. Însă, aş vrea să afirm clar: comunitatea internaţională a eşuat în asigurarea protecţiei adecvate populaţiei din Srebrenica şi, ca parte a acestei comunităţi, Guvernul olandez împărtăşeşte responsabilitatea pentru situaţia în care a avut loc acel eşec. Iar pentru aceasta ne prezentăm cele mai profunde scuze", a declarat ministrul olandez al apărării, Kajsa Ollongren, ţinându-şi mâna în dreptul inimii.
Tribunalele olandeze au stabilit, deja, că Ţările de Jos poartă răspunderea parţială pentru căderea oraşului Srebrenica şi au fost plătite compensaţii supravieţuitorilor.
În 2002, guvernul olandez a demisionat în legătură cu acest episod, când premierul Wim Kok a afirmat că în acest mod guvernul îşi asumă responsabilitatea pentru masacru, însă nu şi vina.
Rudele victimelor nu au considerat suficient acest gest şi au făcut presiuni de mai mulţi ani pentru scuze oficiale.
În iunie, Ţările de Jos au transmis scuze soldaţilor olandezi din forţa ONU, prezenţi la masacru, pentru condiţiile în care au fost nevoiţi să îşi desfăşoare activitatea - ceea ce a declanşat furia rudelor victimelor.
"Evenimentele din 1995 au dus la o suferinţă umană profundă care este palpabilă până astăzi. Nu vă putem atenua această suferinţă. Însă ceea ce putem face este să privim istoria drept în ochi", a spus Ollongren, în timpul unei vizite în Bosnia, pentru comemorarea genocidului.
Masacrul, stabilit drept act de genocid de Tribunalul Internaţional pentru Fosta Iugoslavie, a constituit cea mai gravă atrocitate singulară din războiul bosniac, în urma căruia şi-au pierdut viaţa 100.000 de oameni, transmite REUTERS.
