Revolte de o violenţă extremă în Arhipelagul Noua Caledonie, care este dominion francez

Arhipelagul Noua Caledonie, care este dominion francez, a căzut pradă, de mai multe zile, unor revolte de o violenţă extremă, soldate, deja, cu cinci morţi, între care doi jandarmi. Încercând să calmeze situaţia, preşedintele Emmanuel Macron a decretat stare de urgenţă, iar guvernul francez a trimis întăriri.

Corespondenta RRA la Paris, Daniela Coman, are mai multe informaţii: Nemulţumirea de zilele acestea este efectul unei reforme constituţionale iniţiate de guvernul francez, susţinute şi pe plan local, dar refuzată de mai multe organizaţii separatiste ale populaţiei indigene kanaki. Protestele au izbucnit luni, în momentul în care Adunarea Naţională de la Paris dezbătea modificările propuse de guvern. Povestea Noii Caledonii, fostă colonie franceză, este lungă şi complicată. Populaţia băştinaşă a luptat dintotdeauna pentru independenţă. În 1983, arhipelagul dobândea aşa-numitul drept înnăscut şi activ la independenţă, dar în anul următor tot ce s-a obţinut de la statul francez a fost o autonomie sporită, ceea ce avea să provoace o revoltă generalizată, urmată de patru ani de violenţe şi zeci de morţi. Pentru a obţine pacea, guvernul de la Paris a început, în 1988, să negocieze cu separatiştii Acordul de la Nouméa, ce avea să fie semnat 10 ani mai târziu. Acesta prevedea transferul de autoritate de la statul francez către Noua Caledonie în numeroase domenii, cu excepţia apărării, securităţii, justiţiei şi sistemului monetar, care urmau să rămână, în continuare, sub autoritatea Parisului. Acordul prevedea şi organizarea a trei referendumuri pentru independenţa Noii Caledonii, în caz de vot negativ pentru primele două. Prin acest acord, separatiştii au obţinut şi o prevedere cel puţin bizară: este vorba de îngheţarea corpului electoral, adică în referendumurile pentru independenţă nu pot vota decât cetăţenii înscrişi pe listele electorale înainte de Acordul de la Nouméa şi copiii acestora. Situaţia avantaja populaţia kanakă, băştinaşă, întrucât arhipelagul este locuit de foarte mulţi francezi şi alţi europeni. Referendumurile au fost organizate în 2018, 2020 si 2021, iar răspunsul cetăţenilor a fost de fiecare dată "nu". În timp, populaţia exclusă din procesul electoral a crescut de la 7%, cât era în 1999, la aproape 20% în 2023, unul din cinci cetăţeni fiind acum privat de dreptul la vot, o situaţie contrară principiilor democratice şi valorilor Republicii Franceze, după cum consideră guvernul de la Paris. Reforma constituţională promovată de administraţia Macron şi votată pe 15 mai de Parlament elimină această prevedere şi acordă drept de vot tuturor cetăţenilor ce trăiesc în arhipelag de cel puţin 10 ani, ceea ce a stârnit revoltele din prezent. La originea revoltelor se află, în special, una dintre organizaţiile separatiste, bănuită că are relaţii şi primeşte susţinere de la anumite puteri totalitare străine. De exemplu, în manifestaţiile organizate de membri acesteia, au fost fluturate drapele ale Azerbaidjanului. Liderii lor au fost plasaţi în arest la domiciliu. Confruntat cu o situaţie calificată drept insurecţională de către înaltul comisar al Republicii din Noua Caledonie, miercuri seara a fost declarată stare de urgenţă pentru o durată iniţială de 12 zile. Aceasta a făcut posibilă restrângerea libertăţii de mişcare şi de întrunire, interdicţia de a circula pe timpul nopţii, precum şi blocarea reţelei de socializare TikTok, considerată principalul mijloc de propagare a violenţelor. Astăzi au sosit primele întăriri pentru autorităţile locale. Aproximativ 1.000 de jandarmi, poliţişti şi pompieri au venit din Franţa în sprijinul forţelor de ordine caledoniene, epuizate după patru nopţi de confruntări de stradă şi intervenţii. După instaurarea stării de urgenţă, un calm relativ a revenit în arhipelag, dar există în continuare puncte fierbinţi. Populaţia are nevoie urgentă de hrană, medicamente, bunuri de strictă necesitate şi sânge pentru spitale, după distrugerile şi incendiile din ultimele zile, proviziile fiind aproape de limită. Guvernul francez a creat un pod aerian care aduce toate cele necesare. Ministrul economiei a discutat, astăzi după-amiază, în sistem de videoconferinţă, cu oamenii de afaceri caledonieni, ale căror întreprinderi au fost distruse sau jefuite, pentru a decide împreună un mecanism de ajutoare de urgenţă.