Revista presei internaţionale, 24 ianuarie

Controverse pe scena politică internaţională, provocări, aşteptări şi preocupări - sunt teme ale comentatorilor azi.

Premierul spaniol Jose Luis Rodriguez Zapatero şi-a expus în faţa Parlamentului European priorităţile pentru semestrul preşedinţiei spaniole a Uniunii, scrie El Pais, semnalând energia ca unul dintre punctele fundamentale.

El a vorbit despre înfiinţarea unei pieţe energetice unice, care să contribuie la reducerea dependenţei europene de ţări precum Rusia.

Le Figaro adaugă că UE este încurajată să se doteze cu o apărare antirachetă, potrivit concluziilor unui raport parlamentar. "Europenii au două opţiuni: să se plaseze sub protecţia americană şi să-şi piardă independenţa strategică sau să-şi construiască o capacitate autonomă, furnizând «cărămizile» tehnologice NATO", se arată în raport.

Kathimerini notează că şi în anul 2010 vor exista evoluţii pozitive privind influxul de fonduri europene în România. Importantele beneficii economice ale României, în cadrul relaţiilor sale cu Uniunea Europeană, vor continua şi în acest an, iar economia românească va înregistra o uşoară creştere.

Despre relaţiile dintre Republica Moldova şi SUA scrie El Mundo: SUA îşi exprimă sprijinul faţă de intrarea Moldovei în UE. Cele două ţări au stabilit "intensificarea dialogului", potrivit Departamentului american de Stat.

Timpul reţine că guvernul Republicii Moldova şi Corporaţia „Provocările Mileniului” au semnat, la Washington, un acord de asistenţă nerambursabilă în valoare de 262 milioane de dolari, pentru implementarea Programului „Compact”, care include proiecte investiţionale axate pe infrastructură. Secretarul american de stat Hillary Clinton a menţionat că acest acord înseamnă şi un nou capitol în relaţiile Republica Moldova – SUA, iar premierul Vlad Filat a apreciat evenimentul drept unul istoric pentru Moldova.

Nezavisimaia Gazeta analizează alegerile prezidenţiale din Ucraina, apreciind că ele vor relaxa climatul politic din cadrul CSI. Nimeni nu se încumetă să prezică cine va fi învingătorul în cursa prezidenţială, dar în orice caz, în fruntea Ucrainei va veni un politician pragmatic, sub conducerea căruia vectorul extern va deveni mai predictibil, nu atât de evident orientat spre instituţiile occidentale, dar mult mai liberal faţă de Moscova.

La Libre Belgique adaugă că lecţia de democraţie pe care o oferă Kievul aruncă Kremlinul în apatie. Atitudinea neobişnuit de pasivă, chiar indiferentă a Kremlinului faţă de actualul proces electoral din Ucraina, exprimă înţelegerea unei realităţi deja prezente: chiar şi după normalizarea relaţiilor cu Rusia, Ucraina nu va deveni pro-rusă. "Ucraina nu va mai fi niciodată o provincie rusească şi acesta este un argument incontestabil care să determine Rusia să recunoască, în sfârşit, independenţa Ucrainei, printr-o schimbare adecvată a politicii sale faţă de această ţară", scrie Gazeta.ru.