Revista presei internaţionale, 17 ianuarie

Pe lângă spaţiile ample alocate alegerilor din Ucraina, presa internaţională inserează şi câteva articole despre România. "Divizată şi în criză, Ucraina îşi alege preşedintele", titrează Le Monde, iar Le Soir vobeşte despre "deziluzia" ucrainenilor.

"Primul scrutin prezidenţial după Revoluţia Portocalie din 2004 ar putea deturna ţara de la direcţia prooccidentală, întărind legăturile cu Rusia", consideră Wall Street Journal.

Foarte interesată de soarta statului învecinat, presa poloneză acordă o mare atenţie evenimentului. "Fără Ucraina, Rusia va înceta să fie un imperiu eurasiatic", a spus cândva Zbigniew Brzezinski, citat de Rzeczpospolita care adaugă că, "în lipsa unei Ucraine democratice, angajate în colaborarea cu Europa, este greu de vorbit de o securitate deplină a Poloniei".

Gazeta Wyborcza publică un interviu cu un analist ucrainean, care vorbeşte despre scenariile care ar putea arunca în sfera fantasticului rezultatul final. O concluzie similară regăsim în cotidianul moscovit Pravda, care crede că "Alegerile din Ucraina s-ar putea încheia cu o revoluţie majoră" iniţiată de premierul Iulia Timoşenko în cazul unei înfrângeri la urne.

Premierul britanic Gordon Brown, care va trece la rândul său prin proba alegerilor în prima jumătate a anului în curs, ar fi gata să-i acorde un rol electoral lui Tony Blair, relevă Sunday Times.

"După o reapropiere recentă, fostul premier Blair ar putea reveni temporar în politica insulară pentru a da o mână de ajutor în lupta împotriva conservatorilor", scrie ziarul londonez. În condiţiile în care presa de peste Ocean rămâne preocupată de soarta sinistraţilor din Haiti, Washington Post evidenţiază "oportunitatea modernizării acestei ţări sărace" prin amplele programe de reconstrucţie a capitalei Port-au-Prince. Revenim cu Der Spiegel "pe ruinele unui fost gulag comunist din România, unde un francez ridică o staţiune pentru turiştii înstăriţi".

"Sute de deţinuţi au murit în această zonă uitată din Delta Dunării", aminteşte ziarul german care notează şi criticile stârnite de proiect. Acelaşi trecut, neclarificat încă, face obiectul unui articol apărut în Neue Zürcher Zeitung despre informatorii racolaţi de temuta Securitate din rândul oamenilor de litere români.

"Sistemul infam al spionării a lăsat în urma sa, din punct de vedere moral, pământ pârjolit în câmp literar", conchide cotidianul elveţian.