Revista presei internaționale - 12 noiembrie 2020

În Europa subjugată de cel de-al doilea val al pandemiei de coronavirus, forurile UE se străduiesc să limiteze daunele economice şi sociale provocate de restricțiile impuse pentru oprirea răspândirii virusului, scrie presa internațională. Parlamentul și Consiliul European au ajuns la un acord cu privire la următorul buget multianual al Uniunii Europene, europarlamentarii sprijinind în primul rând proiectele legate de sănătate, dezvoltarea digitală și schimbările climatice informează Euronews.

S-ar putea ca actualul declin economic să forțeze UE să prelungească cu încă un an suspendarea reglementărilor legate de buget, a declarat într-un interviu pentru Financial Times comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni, avertizând totodată că există riscul dublării recesiunii și că o redresare rapidă, în formă de V, este o iluzie. În prognoza de săptămâna trecută, Comisia a estimat că, în acest an, economia zonei euro se va contracta cu 7,8%, după care va crește cu 4,2% în 2021 și cu 3% în 2022, amintește ziarul financiar britanic.

În domeniul sanitar, unde pandemia de coronavirus a scos la iveală lipsa de sincronizare între forurile decizionale, UE dorește o uniformizare a procedurilor, îndemnând statele membre să acorde mai multe puteri Bruxelles-ului, pentru a crea o Uniune Sanitară Europeană, care să gestioneze crizele viitoare, scrie Politico. Totodată, recentul acord privind statul de drept este un pas major pentru Europa valorilor, comentează în EUObserver Dacian Cioloș, liderul grupului liberal Renew Europe din Parlamentul European.

Parlamentul European a obținut un acord istoric pentru protejarea statului de drept în Europa, iar Comisia Europeană va fi acum în măsură să suspende finanțarea, inclusiv de la fondul de redresare înființat în urma pandemiei de Covid-19, pentru țările care nu respectă valorile consfințite de Articolul 2 al Tratatului Uniunii, scrie europarlamentarul în EUObserver.

În SUA, la o săptămână după alegerile prezidențiale din 3 noiembrie, Donald Trump și echipa sa continuă să îşi clameze victoria, încetinind perioada de tranziție pentru președintele ales, Joe Biden, care a declarat că refuzul lui Trump de a-şi admite înfrângerea este "o sursă de neplăceri", dar că acest lucru nu îl va împiedica să-și ocupe locul la Casa Albă, în ianuarie, consemnează Le Monde.

La rândul său, șeful diplomației americane, Mike Pompeo, un apropiat al lui Trump, a refuzat să recunoască victoria democratului Biden în alegeri, promițând o "tranziție lină" către un așa-numit de el "al doilea" mandat al lui Donald Trump, notează The New York Times.

Fără Trump, normalitatea revine? întreabă Folha din Brazilia, opinând că, deşi demisia iminentă a lui Trump poate scuti lumea de scene și mai jenante ale populismului, condițiile socio-economice care au favorizat alegerea magnatului portocaliu în 2016 sunt departe de a fi depășite și, așa cum Trump i-a succedat lui Obama, nimic nu împiedică apariția unui neo-Trump după mandatul lui Biden.

Între timp, Joe Biden a început discuțiile cu liderii străini, arătându-se încrezător în capacitatea sa de a restabili respectul internațional pentru America și a afirmat că dorește revitalizarea relațiilor transatlantice, în special prin NATO și Uniunea Europeană, scrie Le Monde. UE are planuri de a-i întinde un covor roșu virtual lui Biden, titrează Politico și explică faptul că președintele Consiliului European, Charles Michel, ar avea intenția de a-l invita pe liderul democrat să participe la o videoconferință cu liderii UE poate chiar înainte de data de preluare a mandatului, la 20 ianuarie.

Planurile oficialului european, crede Politico, reflectă cât de entuziasmați sunt liderii eruopeni de victoria lui Biden și de perspectiva unei reînnoiri a relațiilor transatlantice afectate în mandatul lui Trump. Totuși, deși Europa vrea să reseteze relațiile comerciale cu SUA, încă nu depune armele, adaugă Politico, deoarece, pe de o parte Bruxelles-ul vrea să dea pagina războiului transatlantic al tarifelor, pe de altă parte, este conștient că relațiile comerciale pot rămâne tensionate pe teme cum ar fi taxarea giganților tehnologici americani sau apetitul Europei pentru gazul rusesc.

În timp ce SUA așteaptă ca o nouă administrație să își preia mandatul, China, Iranul și Turcia se văd nevoite să elaboreze noi planuri, scrie Newsweek. Care va fi politica lui Biden în Orientul Mijlociu? întreabă Cumhuriyet și răspunde că, în politica externă, pentru Joe Biden prioritare vor fi relaţiile cu Europa și lupta cu adversarii globali China şi Rusia, care sfidează poziţia de lider în politica globală a Statelor Unite, în timp ce regiuni precum Orientul Mijlociu, America Latină, Africa şi Asia de Sud vor rămâne în plan secund. În plus, dacă noua administraţie americană va deschide canalele necesare, am putea asista la o normalizare urgentă şi un progres imediat a relaţiilor Turciei cu SUA, opinează Cumhuriyet.