Revista presei economice internaţionale, 9 februarie

"Noua Comisie europeană, prezidată pentru a doua oară de Jose Manuel Barroso şi care trebuie să obţină azi investitura Parlamentului european, va încerca să recâştige timpul pierdut prin intrarea în vigoare cu peste trei luni intârziere a Tratatului de la Lisabona", scrie Les Echos, relevând că preşedintele Comisiei s-a înconjurat de o echipă formată din oameni consideraţi "competenţi şi hotărâţi".

Primul test de credibilitate

"Prima sfidare aflată în faţa noii Comisii va consta în definirea unei strategii comune de ieşire din criză şi în intărirea cooperării economice".

Aceste teme constituie esenţialul ordinii ordinii de zi a reuniunii extraordinare la nivel înalt de joi. "Intâlnirea informală organizată de preşedintele Uniunii europene, Herman Van Rompuy, şi care va reuni numai şefii de stat şi de guvern, fără alţi colaboratori, miniştri sau experţi, va constitui primul test de credibilitate pentru Jose Manuel Barroso", este de părere ziarul francez.

Barroso "va trebui să-i convingă pe liderii europeni că instituţia pe care o conduce rămâne principala forţă de lansare de propuneri şi de acţiune a Uniunii".

"Instanţele comunitare stiu însă că nu trebuie să-şi facă prea multe iluzii", relevă Les Echos într-un alt articol.

Prima dificultate cu care se vor confrunta ele este de ordin politic : "criza a deplasat centrul de gravitate al Europei de la nivelul federal la cel interguvernamental şi guvernele nu au intenţia să pună capăt acestei situaţii". A doua dificultate este instituţională : "primii paşi ai noii organizări din fruntea Europei nu au convins încă".

Ziarul francez consideră ca între preşedintele Herman Van Rompuy, preşedintele temporar pe şase luni Jose Luis Zapatero si cel al Comisiei, Jose Manuel Barroso, s-a deschis o concurenţă internă. "Asa cum există şi cu şefii de stat", relevă ziarul.

Grecia: sprijin popular pentru programul de austeritate

In The Wall Steet Journal citim că patru sondaje separate de opinie realizate la sfârşitul săptămânii trecute arată că "peste 60% din greci sprijină programul sever de austeritate anunţat de guvern pentru a redresa finanţele publice ale ţării si că unii greci ar dori chiar măsuri mai aspre".

Sondajele au mai evidenţiat un sprijin relativ restrâns pentru recentele proteste ale fermierilor ca şi pentru apropiatele greve ale funcţionarilor publici, scrie cotidianul american. Deficitul bugetar grec pe 2009 atinge probabil 12,7% din PIB, un nivel dublu celui estimat anterior.

Ştirea a provocat a scădere a ratingului care a majorat imediat dobânzile şi a provocat ingrijorări legate de starea de sănătate a băncilor greceşti, de la care guvernul s-a împrumutat masiv.

"Lecţiile votului ucrainian"

Le Temps publică sub acest titlu un editorial în care se afirmă că "dincolo de orice considerent geopolitic, votul ucrainienilor a fost motivat de pragmatism. Ţara este scufundată intr-o profundă recesiune. Produsul ei intern brut a scăzut anul trecut cu 15%.

Moneda naţională, grivna, s-a depreciat cu 60% dupa 2008." In contextul acestui bilanţ dezastruos, în Ucraina există speranţa că rezultatul votului ar putea contribui la o ameliorare a relaţiilor cu Moscova de care ar putea profita creşterea economică, scrie ziarul elveţian.

Din Frankfurter Allgemeine Zeitung aflăm că în urma scăderii drastice a exporturilor Germaniei în anul de criză 2009, China a depăşit Germania în vârful ierarhiei celor mai mari exportatori mondiali.

Reducerea cu 18,4% a exporturilor germane înregistrată anul trecut este cea mai importantă din 1950 încoace, relevă cunoscutul cotidian.