REUTERS: "România se apropie de dezincriminarea abuzului în serviciu"

România a făcut încă un pas marţi, 3 iulie, în direcţia dezincriminării parţiale a abuzului în serviciu, o modificare ce ar putea duce la anularea sentinţei de condamnare la închisoare, pronunţate împotriva liderului partidului de guvernământ. Camera superioară a parlamentului României a aprobat amendamentele la codul penal, în pofida reclamaţiilor şi protestelor politicienilor opoziţiei şi ale activiştilor anticorupţie, care acuză guvernul că permite răspândirea corupţiei.

Potrivit procurorilor, peste 200 de dosare de abuz în serviciu, care sunt în curs de a fi judecate, ar putea fi clasate, dacă aceste modificări intră în vigoare. Camera inferioară urmează să dea votul final pentru această legislaţie, un demers ce ar putea tensiona şi mai mult relaţiile cu Uniunea Europeană, care menţine sistemul de justiţie al României sub monitorizare specială, de la aderarea ţării la blocul comunitar, în 2007.

Parlamentarii guvernului afirmă că România are o legislaţie mult mai aspră în privinţa abuzului în serviciu faţă de alte state, iar schimbările sunt necesare pentru ca oamenii să nu mai meargă la închisoare pentru infracţiuni minore. În ultimii ani, procurorii anticorupţie au finalizat o serie de condamnări împotriva unor parlamentari, miniştri şi primari, scoţând la iveală conflicte de interese, abuz în serviciu, fraudă şi acordarea unor contracte de stat în schimbul mitei.

În luna mai, preşedintele partidului de guvernământ, Liviu Dragnea, a fost condamnat la trei ani şi jumătate de închisoare de către Curtea Supremă, pentru instigare la abuz în serviciu, decizie ce a determinat mii de persoane să protesteze împotriva guvernului său.

Cel mai puternic politician din România, care este şi preşedintele camerei inferioare, a negat în mod repetat toate acuzaţiile. Sentinţa nu este definitivă şi poate fi contestată prin recurs. Potrivit modificărilor la codul penal, propuse de ministrul justiţiei, abuzul în serviciu nu va mai constitui infracţiune, dacă procurorii nu pot dovedi că persoana acuzată a comis faptele în interes personal sau al unor rude apropiate.

Criticii acestei schimbări spun că Dragnea, în vârstă de 55 de ani, va beneficia în urma modificărilor, în condiţiile în care nu a fost condamnat pentru beneficii personale sau ale vreunei rude. El a fost găsit vinovat pentru că a menţinut două femei angajate la o agenţie de stat, în perioada 2006 - 2013, chiar dacă erau angajate de partidul său, în timp ce Dragnea era preşedintele Consiliului Judeţean - o acuzaţie pe care liderul social democrat o neagă.

Opoziţia de centru a anunţat că va contesta legea la Curtea Constituţională, dacă va fi adoptată. Potrivit criticilor, din cauza acestor modificări, procurorii nu vor mai putea să urmărească un oficial care abuzează de funcţia sa, pentru a oferi un contract unui aliat politic.

Un oficial care provoacă o daună mai mică de 1.900 lei - valoarea salariului minim lunar - în urma acţiunilor lui, va fi, de asemenea, scutit de urmărire penală. Sentinţele maxime pentru abuz în serviciu ar urma să fie reduse de la şapte ani la cinci ani, iar condamnaţii cu vârsta peste 60 de ani vor executa numai o treime din totalul pedepsei, conform modificărilor la codul penal.