Reuniunea miniştrilor apărării din ţările membre NATO

La Bruxelles, ieri, s-a discutat şi despre împărţirea corectă de res;ponsabilităţi între statele membre, în ceea ce priveşte sumele alocate apărării, noilor capabilităţi şi contribuţiilor la operaţiunile Alianţei. Tot ieri, a avut loc şi o întâlnire a grupului de planificare nucleară.

După ce NATO şi-a tot diminuat semnificativ structurile de comandă şi de forţe, o dată cu încheierea războiului rece, acţiunile agresive ale Rusiei, dar şi terorismul au determinat Alianţa să se pregătească pentru situaţii poate de neconceput în urmă cu câtiva ani. Astfel, miniştrii apărării din NATO au stabilit crearea unui nou centru de operaţiuni cibernetice şi a unei noi structuri comune de comandă pentru zona Atlanticului, atât pentru infrastructura esenţială, cât şi pentru protejarea liniilor maritime de comunicaţie între America de Nord şi Europa.

La capitolul infrastructuri critice care au nevoie de protecţie sunt de exemplu cabluri esenţiale de internet şi de comunicaţii de date. Acest centru de comandă va juca un rol extrem de important în caz de criză sau conflict. De asemenea, vom avea o nouă structură de sprijin pentru mobilitate militară în Europa.

Secretarul general al NATO a explicat că această structură comună de comandă se va ocupa de logistică şi de plasarea mai rapidă de trupe în Europa, inclusiv în zona graniţei de est a NATO, unde avem acum, în termeni militari, aşa-numita prezenţa înaintată a Alianţei.

Deocamdată, miniştrii apărării au lăsat pentru reuniunea din luna iunie să stabilească în ce ţări vor fi noile centre de comandă. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a confirmat însă că deja Statele Unite s-au oferit să găzduiască centrul pentru Atlantic, iar Germania pe cel din Europa. De altfel, tot ieri, ministrul german al apărării, Ursula von der Leyen, a declarat, potrivit DPA, că NATO vrea să creeze un sistem pentru a facilita deplasările de trupe în Europa asemănător cu Schengen, sistemul european de liberă circulaţie a persoanelor. Un asemenea spaţiu, un fel de aşa-zis Schengen militar, ar permite mişcarea rapidă şi directă a trupelor, fără mare birocraţie.

Argumentul oferit de Germania pentru a găzdui noul centru de comandă este că geografic se află în inima Europei şi are o mare experienţă logistică şi de sprijin.

Toate acestea presupun contribuţii mai consistente de la aliaţi, iar tema împărţirii corecte a responsabilităţilor a fost pe agenda miniştrilor la Bruxelles.

Jens Stoltenberg a explicat că e nevoie să existe coerenţă între planificarea NATO de apărare şi planificarea de capabilităţi a Uniunii Europene, pentru a se evita apariţia a două liste concurente de capabilităţi.

"Nu se poate ca aceleaşi naţiuni să primească şi de la NATO o listă de capabilităţi, brigăzi, divizii, drone, avioane, vase şi de la Uniunea Europeană o listă diferită şi concurentă.

Aşa ceva nu ar fi funcţional. 90% dintre oamenii care trăiesc în Uniune trăiesc şi în NATO, iar 22 de membre ale Uniunii sunt şi membre ale alianţei, aşa că trebuie să avem o abordare coerentă.

Sunt absolut sigur că aşa va fi pentru că liderii europeni au spus că nu vor competiţie între Uniune şi NATO. Ar fi ca şi cum ar concura cu ei înşişi. Nu e necesar doar ca procesele de dezvoltare de capabilităţi să fie coerente, adică să urmărim aceleaşi capaabilităţi, dar trebuie să ne asigurăm şi că acestea vor fi şi la dispoziţia NATO, pentru că avem un singur set de forţe".

În contextul discuţiei despre capabilităţi, Jens Stoltenberg a răspuns la o întrebare privind intenţia Turciei de a-şi întări capabilităţile aeriene că, dacă Ankara ar cumpăra echipamente din Europa, ele ar fi evident mai uşor de integrat în infrastructura NATO.

România este reprezentată la reuniunea de la Bruxelles de ministrul apărării naţionale, Mihai Fifor.