Reuniunea de primăvară a FMI şi a Băncii Mondiale

Reuniunea de primăvară a Fondului Monetar Internaţional şi a Băncii Mondiale a început ieri, la Washington, cu publicarea previziunilor economice.

România este plasată pe locul 2 în Europa, cu o creştere economică de 4,9%, mai mare decât aprecia FMI anul trecut.

În acelaşi timp, instituţia financiară avertizează cu privire la consecinţele ieşirii Marii Britanii din blocul comunitar, decizie care ar duce la grave pertubări regionale şi mondiale, potrivit economistului şef al FMI, Maurice Obstfeld, citat de France Presse. Pe lângă pericolul Brexit, economia mondială trebuie să mai facă faţă scăderii preţurilor materiilor prime, tranziţiei dificile a economiei chineze, precum şi instabilităţii politice din statele emergente. FMI nu se aşteaptă la o nouă recesiune planetară, dar aceasta s-ar putea apropia dacă activitatea continuă să se deterioreze.

Nota generală a reuniunilor din acest an este formulată de directorul general al FMI, doamna Christine Lagarde, într-un discurs, de săptămâna trecută, la Frankfurt, la o manifestare organizată de Bundestag şi Universitatea Goethe în felul următor:

Christine Lagarde: "Vestea bună este continuarea revenirii, a refacerii - a se înţelege după criză. Avem creştere, nu suntem într-o perioadă de criză. Vestea mai puţin bună este că revenirea este lentă, prea fragilă, iar riscurile vizavi de stabilitatea acestei tendinţe sunt în creştere. Ceea ce nu înseamnă că situaţia este roz, pentru că acest ritm lent de revenire poate duce la frustare şi la instalarea unei stări de nouă mediocritate, cu repercursiuni asupra mediului social şi politic în multe ţări, inclusiv în Germania, a cărei economie a fost puternică".

Şefa FMI a făcut o analiză a provocărilor cu care ne confruntăm, a acţiunilor care trebuie să fie întreprinse la nivel de ţară. Astfel, de exemplu, pentru ţările din zona euro recomandă o mai bună pregătire profesională şi aplicarea unor politici de corelare a pregătirii cu locurile de muncă, pentru a creşte perspectiva angajării oamenilor, mai ales a tinerilor, iar recomandarea pentru ţări în curs de dezvoltare, cu venituri scăzute, este creşterea diversificării.

Pe lângă acest tip de discuţii pe teme general valabile, acordate la situaţia mondială actuală, se aşteaptă şi discutarea unor situaţii punctuale.

Mai dificil va fi în cazul Ucrainei, pentru că, la această oră, nu e clar cine o va reprezenta, dată fiind criza guvernamentală. Grecia va fi un subiect. Se ştie, din scurgerile de informaţii apărute pe WikiLeaks, că există divergenţe majore între valorile rezultatelor aplicării celui de-al doilea acord pentru evitarea intrării Greciei în incapacitate de plată, încheiat de FMI, Uniunea Europeană şi Grecia. FMI consideră că rezultatele obţinute de Grecia sunt supraevaluate - atât de aceasta, cât şi de Uniunea Europeană - şi cere în continuare austeritate. Iar Grecia are nevoie de ajutorul financiar al unui al treilea acord, cât de curând posibil.

Nu în ultimul rând, se vor evalua efectele pe care le-ar putea produce eventuala decizie a Marii Britanii de ieşire din Uniunea Europeană, în urma referendumului programat pe 23 iunie.