Reuniunea anuală a FMI şi Băncii Mondiale s-a încheiat

Reuniunea anuală a FMI şi Băncii Mondiale s-a încheiat la Tokyo cu un mesaj rezervat faţă de evoluţia economiei mondiale şi un apel la acţiuni rapide şi eficiente pentru reluarea creşterii economice şi a încrederii pieţelor.

Cu avertismentul că datoriile publice acumulate de ţările dezvoltate se apropie de nivelul din Al Doilea Război Mondial, dar şi a riscului de supraîncălzire a economiilor emergente, şefa FMI, doamna Christine Lagarde a deschis peisajul "unui drum lung, pentru care nu există soluţii rapide", şi a cerut din nou reformarea sistemului financiar mondial

La finalul reuniunii anuale de toamnă a FMI şi Băncii Mondiale, Comitetul director al FMI le-a cerut ţărilor membre să acţioneze decisiv pentru a sparge cercurile vicioase şi a readuce economia globală pe o cale de creştere puternică, durabilă şi echilibrată.

Toţi membrii FMI sunt de-acord că ne aflăm într-o poziţie mai bună decât acum 6 luni, atât din punctul de vedere al politicilor de reluare a creşterii economice, cât şi din cel al consolidării fiscale, declara, în conferinţa organizată la finalul lucrărilor, ministrul de finanţe din Singapore, Tharman Shanmugaratnam.

FMI atenţionează că există "în continuare riscuri"

Cu toate acestea, FMI atrage atenţia, într-un comunicat, că s-a înregistrat o încetinire a creşterii economice globale şi că rămân în continuare incertitudini şi riscuri substanţiale, care trebuie gestionate corect, acesta fiind considerat de altfel mesajul principal al reuniunii de la Tokyo şi de către analistul economic Aurelian Dochia.

Acesta spune că FMI este, în continuare, foarte îngrijorat de perspectivele economiei mondiale şi, în ultima vreme, şi-a redus încă o dată prognozele de creştere pentru perioada următoare, pentru majoritatea ţărilor dezvoltate fiind revizuite în scădere.

Pericolul de recesiune este încă foarte puternic şi oarecum o surpriză faţă de poziţia anterioară a Fondului este că, de data asta, Fondul a venit cu argumente, cum că politicile de austeritate ar putea să aibă un impact negativ asupra creşterii şi să fie, de fapt, pur şi simplu greşite.

"Această schimbare de atitudine de direcţie a FMI a fost întâmpinată cu rezerve şi chiar cu comentarii critice din partea ţărilor europene, care, ştim foarte bine că sunt destul de mult angajate în politici de austeritate şi carora li se spune acum că aceste politici nu vor putea să dea rezultatele scontate" mai spune Aurelian Dochia.

Există "nemulţumiri şi divergenţe între ţările membre"

Acesta remarcă şi faptul că reuniunea din capitala Japoniei a fost una în care s-a admis public că există şi unele nemulţumiri şi divergenţe între ţările membre.

"Au apărut unele tensiuni, începând chiar de la această poziţie a reprezentanţilor europeni, care nu au fost foarte mulţumiţi de schimbarea de direcţie pe care a luat-o FMI în legătură cu politicile de austeritate, şi până la tensiunile dintre ţările emergente şi ţările dezvoltate, în legătură cu structura de decizie a Fondului.

"Ştim foarte bine că de mai multă vreme se discută de necesitatea ca ţările emergente să capete mai multă putere de vot în structurile Fondului. Această problemă a revenit iarăşi pe agendă şi a constituit un motiv de tensiune", a încheiat Aurelian Dochia.

Întâlnirea de la Tokyo s-a încheiat prin adoptarea unei agende de politică globală, care cuprinde măsuri în vederea rezolvării situaţiei din zona euro, cum ar fi Programul Băncii Centrale Europene de achiziţii de obligaţiuni, dar şi pentru depăşirea aşa-numitului vârf fiscal din SUA, prin majorarea limitei de îndatorare şi înregistrarea de progrese în implementarea unui plan coerent de asigurare a sustenabilităţii fiscale.