Reuniune de urgenţă a statelor din centrul şi estul Europei

Situaţia dramatică a imigranţilor din Orientul Mijlociu şi reacţia lentă a instituţiilor europene l-au determinat pe preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, să convoace pentru duminică un adevărat mini-summit al ţărilor din partea centrală şi răsăriteană a Uniunii, pentru a căuta împreună cele mai bune soluţii.

Iniţiativa - oarecum nefirească - i-a făcut pe analişti să remarce eventualele disensiuni între preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, cel care ar fi fost cel mai în măsură să ia o asemenea decizie, şi preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

Obiectivul reuniunii este ajungerea la o strategie comună privind criza imigraţiei, decizii care trebuie implementate de urgenţă - spune Comisia Europeană.

Sunt invitate să participe următoarele state: Austria, Germania, Bulgaria, România, Croaţia, Grecia, Ungaria şi Slovenia, dar şi două ţări din afara Uniunii Europene, afectate şi ele de criza imigraţiei, şi anume fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei şi Serbia.

Reuniunea, prima de acest fel la nivel înalt, convocată de către preşedintele Comisiei Europene, va începe duminică după-amiază la ora 17.00, ora României, şi survine în contextul în care zeci de mii de refugiaţi care încearcă să ajungă în Germania sunt blocaţi în ţări din Balcanii Occidentali, după ce în ultimele săptămâni, aşa cum ştim, Ungaria şi-a închis graniţele cu Serbia şi Croaţia.

Totodată, una din ţările invitate - Slovenia - a început să desfăşoare armata la graniţa sa cu Croaţia, unde mii de refugiaţi aşteaptă permisiunea să pătrundă pe teritoriul sloven.

Această ţară a solicitat, totodată, partenerilor săi europeni să trimită forţe de poliţie la frontiera respectivă.

În aceste condiţii, mulţi analişti europeni îşi pun problema de ce preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, convoacă el o astfel de reuniune la nivel înalt şi nu preşedintele Consiliului European, Donald Tusk.

Răspunsul comentatorilor pare a fi acela că, sub presiunea crizei şi a venirii iernii, când imigranţii trebuie adăpostiţi, este nevoie de decizii urgente, ceea ce pare că preşedintele Donald Tusk nu a reuşit să determine la ultimul summit.

În acelaşi timp, să nu uităm că Uniunea Europeană a încercat să colaboreze cu Turcia în păstrarea refugiaţilor pe teritoriul său în schimbul unei liberalizări parţiale a regimului de vize şi al deschiderii unor capitole de negociere pentru aderarea Turciei.

Se pare că aceste discuţii nu au urmat calendarul stabilit de urgenţă la summitul de săptămâna trecută.

În aceste condiţii, este de remarcat şi gestul făcut de Uniunea Europeană astăzi prin anunţarea semnării, săptămâna viitoare, a Acordului de stabilizare şi asociere, după unda verde dată de statele membre, prima etapă pe calea aderării la Uniunea Europeană.

Semnarea ar urma după doi ani de negocieri, în pofida faptului că cinci ţări europene - Spania, Grecia, Cipru, România şi Slovacia - nu recunosc independenţa proclamată de Kosovo în 2008.

Totuşi, Serbia, ca stat aflat deja în negocieri de aderare, şi Kosovo continuă să aibă relaţii dificile de la conflictul armat care a opus forţele de la Belgrad unei gherile independente în Kosovo între anii 1998 şi 1999, determinând astfel NATO să intervină în primăvara lui 1999.

O altă miză a reuniunii de duminică ar putea fi aceea că până în prezent Comisia Europeană nu a reuşit să strângă sumele de care are nevoie să facă faţă acestei crize.

Preşedintele executivului comunitar, Jean-Claude Juncker, le-a cerut statelor membre care au promis la summitul din septembrie că vor contribui financiar să-şi onoreze aceste promisiuni.

În acelaşi timp, din cei 40 mii de refugiaţi alocaţi iniţial prin cote voluntare în statele membre, până în prezent nu au plecat din Italia spre Suedia decât 19 solicitanţi de azil.