Retragerea armatei URSS costă şi acum Slovacia

Slovacia a cheltuit în ultimii ani mai mult de 40 milioane de euro, pentru a face curat în zonele care erau cândva unităţi militare ale fostei Uniuni Sovietice.

Odată cu retragerea acestora din fosta Cehoslovacie, după 1989, a fost nevoie de îndepărtarea a mii de tone de substanţe periculoase sau extrem de toxice pentru mediu.

Factura acestor lucrări de ecologizare a fost suportată în totalitate de statul slovac, după ce, înainte de separarea Cehoslovaciei, mai fuseseră cheltuite alte 40 milioane de euro, tot pentru operaţiuni de curăţenie după soldaţii sovietici.

În 1990, după runde lungi de negocieri, guvernul Cehoslovaciei reuşea să obţină retragerea Armatei Sovietice de pe teritoriul său.

Înţelegerea a fost că sovieticii vor lăsa în ordine bazele militare şi alte obiective pe care le-a folosit în Cehoslovacia, dar sovieticii nu şi-au ţinut promisiunea.

Generalul-maior în retragere, Svletoslav Nadjovic, a fost responsabil cu supervizarea retragerii de pe teritoriul actual al Slovaciei.

"Când ne-au invadat în august 1968, eram tânăr căpitan şi n-am să uit niciodată umilinţa pe care am simţit-o atunci. După 22 de ani, când am văzut ultimul elicopter sovietic decolând de pe aeroportul de la Sleac, nici nu ştiţi ce bucurie imensă am trăit. Toţi aveam un singur gând: să facem tot ce-i posibil să nu-i mai vedem niciodată pe aici. De aceea, nici n-am inspectat cum au curăţat bazele", spune Svetoslav Nadjovic.

Localităţi "calamitate" de sovietici

După ce au făcut cu mâna ultimului elicopter sovietic, slovacii au început să privească la dezastrul din jur.

19 localităţi, unde au fost staţionaţi ruşii, au fost afectate în diferite grade, de la clădiri devastate, până la poluarea chimică serioasă.

Zona aeroportului de la Sleac a fost cea mai afectată.

Aici, ruşii, aveau staţionate 164 de elicoptere şi câteva avioane a căror aprovizionare se făcea dintr-un depozit subteran de combustibil.

În 1990 slovacii au descoperit nu numai că ruşii nu se ocupau de repararea conductelor sparte, dar şi că în realitate depozitul era mult mai mare.

Ecologul Jozef Stefek a făcut parte din echipa care analizează poluarea în anii '90.

"Substanţele din combustibilul aviatic scurse în pământ au distrus solul. Vegetaţia dispăruse complet şi, odată cu ea, şi gândacii şi speciile de melci, tipice zonei. Păsările nu mai avea ce mânca şi au plecat şi ele", a declarat Jozef Stefek.

După ce au pompat cât au putut, experţii au ajuns la concluzia că trebuie să decoperteze sute de mii de metri cubi de pământ, pentru a da şansă vegetaţiei să se refacă.

Operaţiunea este costisitoare, ca timp şi bani, dar, care, în sfârşit, a ajuns, acum, pe ultima sută de metri.