Restricţiile pe piaţa muncii olandeze, "posibil prelungite"

Guvernul Olandei ar urma să discute vineri prelungirea perioadei de restricţionare a accesului cetăţenilor români şi bulgari, pe piaţa muncii.

La sfârşitul acestui an, expiră cea de-a doua etapă, în care vechile state membre ale UE pot impune astfel de restricţii.

În următoarea etapă, până la sfârşitul lui 2013, un stat membru, care a avut şi până acum restricţii, le poate prelungi, dacă demonstrează că venirea lucrătorilor din cele două ţări ar afecta grav propria piaţă a muncii.

România şi Bulgaria sunt ultimele două ţări, care au aderat la UE, la 1 ianuarie 2007.

Tratatele de aderare prevăd că celelalte state pot impune restricţii muncitorilor români şi bulgari, timp de şapte ani, împărţiţi în trei etape. În prima fază, de doi ani, orice stat a avut dreptul de a impune restricţii, fără a fi obligat să-şi motiveze decizia.

În a doua etapă, de trei ani, etapă care expiră la sfârşitul acestui an, vechiile state membre au avut dreptul să prelungească restricţiile cu condiţia informării prealabile a Comisiei Europene.

Români au restricţii pe piaţa muncii, în zece state europene, plus Spania

Fiecare dintre cele zece state va trebui să anunţe Comisia Europeană, până la sfârşitul acestui an, în cazul în care vor să prelungească restricţiile pentru români şi bulgari.

Autorităţile de la Bucureşti au solicitat celor zece ţări să ridice restricţiile pentru cetăţenii români.

"O decizie care se ia politic de către guvernele statelor membre şi probabil că raţiunile de politică internă primează în astfel de cazuri. Noi am scris tuturor miniştrilor omologi din statele membre care au aceste restricţii şi care urmează să ia deciziile, cu argumentele necesare.

"Mergem din nou, într-o dezbatere, la Bruxelles, pe această temă, în 30 noiembrie. Noi considerăm că trebuie să aducem în atenţia statelor membre avantajele pe care ne-au adus mobilitatea forţei de muncă, şi nu dezavantaje, pentru că se poate vedea că ele nu există", a spus ministrul muncii, Sulfina Barbu.

Dreptul cetăţenilor români de a munci este restricţionat în Marea Britanie, Luxemburg, Austria, Olanda, Malta, Italia, Franţa, Irlanda, Danemarca şi Belgia.

Pe lângă anunţarea Comisiei Europene, oricare dintre statele care cer prelungirea restricţiilor va trebui să-şi motiveze decizia.

Mai precis, guvernele trebuie să aducă argumente privind faptul că accesul muncitorilor români şi bulgari ar putea perturba grav piaţa forţei de muncă sau că se află deja într-o astfel de situaţie.

Este şi cazul Spaniei care, după ce renunţase la restricţiile pentru muncitorii români, le-a reintrodus în urmă cu câteva luni.

Motivul invocat de autorităţile de la Madrid a fost şomajul foarte ridicat în rândul propriilor cetăţeni. Spania are o rată a şomajului de peste 22%, cel mai mare din ţările europene.

Comisia Europeană a publicat, la sfârşitul săptămânii trecute, un raport privind impactul asupra economiilor europene pe care l-a avut libera circulaţie a muncitorilor români şi bulgari.

Conform raportului, libera circulaţie a muncitorilor români şi bulgari în ţările în care au permis acest lucru a dus la o creştere economică a Uniunii Europene cu 0,3%.

Documentul Comisiei Europene mai arată că cei mai mulţi dintre românii care muncesc în străinătate prestează munci necalificate sau care nu necesită o pregătire specială.

Astfel de muncitori ocupă, de obicei, locuri de muncă pe care localnicii le refuză. Cei mai mulţi, dintre românii plecaţi să muncească în străinătate, sunt în Italia, 41%, Spania, 38%, şi un număr mult mai mic, în Germania, Marea Britanie şi Franţa.