Republica Moldova, "teren de luptă" pentru mass-media

Republica Moldova a devenit un loc unde se înfruntă informaţional mass-media controlată de Kremlin cu presa liberă de tip european.

De la declanşarea conflictului din Ucraina, principalele canale media din Moscova, care emit şi în Republica Moldova, au devenit instrumente de propagandă ale Kremlinului, apreciază reputaţi analişti şi jurnalişti din Chişinău.

În tot acest context, mass-media de limbă română încearcă să îşi păstreze obiectivitatea şi echilibrul, ca să nu îşi îndepărteze total publicul cu origini ruseşti, pentru că rusofonii reprezintă un procent însemnat din populaţia Republicii Moldova.

Moscova încearcă să susţină un curent de opinie care se opune demersurilor autorităţilor de la Chişinău de integrare europeană, crede academicianul Nicolae Dabija, redactorul-şef al revistei "Literatură şi Artă".

"Putin a declarat ca Republica Moldova face parte din zona de interese a Federaţiei Ruse. România nu a făcut niciodată o declaraţie asemănătoare.

"Acum doi ani, eu nu ştiu anul trecut, dar acum doi ani am văzut în bugetul anului 2012 al Federaţiei Ruse următorul lucru: repartizarea a 60 de milioane de euro pentru <îmbunătăţirea imaginii Federaţiei Ruse în Republica Moldova>", a declarat Nicoale Dabija.

Confruntarea dintre mass-media rusească şi cea de limba română este o realitate - este de părere preşedintele Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, Arcadie Suceveanu.

"Există şi acest fenomen, în măsura în care există nişte interese, în măsura în care Republica Moldova este scena politică sau teatrul de confruntare, să nu zicem de luptă, a unor interese geostrategice, politice, între orientarea spre Uniunea Europeană şi orientarea spre Uniunea Vamală", spune Arcadie Suceveanu.

Influenţarea opiniei publice din Republica Moldova este una dintre cele mai importante mize ale confruntării mediatice, afirmă reputatul analist Oazu Nantoi, director de programe în cadrul Institutului pentru Politici Publice din Chişinău.

"Există un fenomen destul de periculos pentru securitatea informaţională a statului, când canalele de televiziune ruseşti, care de mult au devenit canale subordonate guvernării - Putin a sugrumat orice independenţă - şi aceste canale au devenit instrumente de război informaţional", a declarat Oazu Nantoi.

În ciuda acestui context, organizaţiile neguvernamentale prezente în Chişinău au remarcat progrese semnificative realizate în ultimii ani în domeniul libertăţii de exprimare şi al profesionalizării presei.

Mai mult, potrivit unor cercetări sociologice realizate în această primăvară, presa din Republica Moldova se bucură de o încredere sporită în rândul populaţiei şi ocupă locul al doilea, după biserică, în clasamentul celor mai credibile instituţii.