Republica Moldova şi Georgia "vor parafa asocierea la UE"
Va fi marcată astfel parcurgerea primei etape din angajamentul asumat de cele două state, de democratizare şi reformă, de apropiere de standardele UE.
Articol de Simina Botar, 29 Noiembrie 2013, 07:28
Republica Moldova şi Georgia vor parafa vineri, la Vilnius, acorduri de asociere la UE, dublate de acorduri de liber schimb aprofundate şi coprehensive.
Sunt momentele de vârf ale unui summit al Parteneriatului Estic, umbrit de decizia Ucrainei de a nu mai semna acordul de asociere la UE, pe care îl parafase anul trecut.
Republica Moldova şi Georgia vor parafa vineri, la Vilnius, Acordul de asociere la UE şi Acordul cuprinzător şi aprofundat de liber schimb.
Va fi marcată astfel parcurgerea primei etape din angajamentul asumat de cele două state, de democratizare şi reformă, de apropiere de standardele UE.
După cum a spus ministrul adjunct pentru afaceri externe şi integrare europeană al Republicii Moldova, Iulian Groza, imediat după ce va fi semnat acordul de asociere, probabil anul viitor, o bună parte din conţinutul acestuia va putea fi implementat imediat, invocând clauza de aplicaţie provizorie, până la intrarea definitivă în vigoare.
Ucraina nu şi-a schimbat poziţia
Preşedintele Ucrainei, Viktor Ianukovici, se pare că nu şi-a schimbat joi decizia de a nu semna la Vilnius acordul de asociere şi pe cel de liber schimb, în pofida discuţiilor pe care le-a avut joi seară cu preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy, şi cu preşedintele comisiei, Jose Manuel Barroso, ca şi cu ceilalţi şefi de stat şi de guvern.
Aceştia s-au reunit pe formatul Consiliului European, pentru sincronizarea poziţiei faţă de situaţia creată de Ucraina prin suspendarea pregătirilor pentru semnare.
Uşa rămâne deschisă în continuare pentru Acordul de liber schimb, dar decizia de asociere trebuie luată de Ucraina.
În privinţa momentului, următoarea fereastră de oportunitate ar putea fi summitul UE-Ucraina din primăvara anului viitor, deşi este puţin probabil să apară o schimbare până atunci.
Sau, după alegerile prezidenţiale din Ucraina în 2015, când, spuna preşedinta Lituaniei, Dalia Grybauskaite, este posibil ca alegătorii să decidă cine va fi preşedintele care să pună în practică opţiunea pro-europeană a cetăţenilor Ucrainei.
