Republica Moldova serbează 21 de ani de independenţă
Preşedintele moldovean Nicolae Timofte, premierul Vlad Filat şi şeful legislativului, Marian Lupu, au depus coroane de flori la monumentul lui Ştefan cel Mare din Chişinău
Articol de Corneliu Rusnac, Radio Chişinău, 27 August 2012, 15:34
Republica Moldova marchează luni 21 de ani de la proclamarea independenţei faţă de fosta Uniune Sovietică.
La Chişinău şi în alte localităţi din ţară au loc manifestaţii dedicate acestui evenimente.
Preşedintele Nicolae Timofte, premierul Vlad Filat şi şeful legislativului, Marian Lupu, au depus coroane de flori la monumentul lui Ştefan cel Mare din Chişinău, unde a avut loc şi o manifestaţie dedicată Zilei independenţei.
La depunerile de flori au participat şi reprezentanţii opoziţiei comuniste, care în ultimele luni au boicotat sistematic manifestaţiile organizate de autorităţi.
După statuia legendarului domnitor, primele persoane din stat însoţite de membri ai guvernului şi lideri politici au depus flori şi la memorialul combatanţilor căzuţi în războiul de la Nistru din 1992.
Preşedintele Nicolae Timofte s-a arătat încrezător că Republica Moldova va avea un viitor frumos în cadrul UE.
În opinia lui Marian Lupu, în cei 21 de ani de independenţă, în Republica Moldova a reuşit să se formeze o conştiinţă naţională.
Preşedintele Parlamentului de la Chişinău s-a arătat sigur că Republica Moldova nu va dispărea ca stat.
"S-a format în cadrul societăţii noastre o conştiinţă naţională şi o conştiinţă statală", a declarat Marian Lupu.
Premierul Vlad Filat a declarat într-un mesaj oficial că Republica Moldova a ales calea integrării europene şi că acest obiectiv este susţinut deopotrivă de cetăţeni şi de partenerii externi ai ţării.
Pe 27 august 1991, în urma puciului eşuat de la Moscova, organizat de un grup de demnitari comunişti radicali, Parlamentul de la Chişinău vota Declaraţia de independenţă a Republicii Moldova, caer prevedea, între altele, detaşarea de Uniunea Sovietică, repunerea în drepturi a limbii române, condamnarea Pactului Ribbentrop-Molotov dintre URSS şi Germania nazistă, în urma căruia Basarabia a fost ocupată în 1940 de trupele sovietice.
Declaraţia fusese adoptată iniţial de Marea Adunare Naţională care a avut loc în centrul Chişinăului şi la care au participat, potrivit unor estimări, până la 200 de mii de persoane.
