Republica Moldova a marcat 17 ani de la adoptarea Constituţiei

Republica Moldova a marcat, vineri, 17 ani de la adoptarea Constituţiei.

Deși a suferit pe parcurs o serie de modificări, cea mai importantă fiind trecerea de la regimul prezidenţial la cel parlamentar, în anul 2000, blocajul politic din ultimii doi ani sugerează, însă, că legea fundamentală ar trebui amendată din nou.

Modificarea din 2000 prevedea ca preşedintele să nu mai fie ales direct de populaţie, ci de parlament, cu votul a trei cincimi dintre deputaţi.

Această majoritate a fost obţinută doar în 2001 de Partidul Comuniştilor. În trei alte ocazii, parlamentul a trebuit dizolvat pentru că nu a reuşit să aleagă şeful statului, iar actualul legislativ nici măcar nu a pus în discuţie, în prima sesiune de activitate, alegerea unui nou preşedinte.

Clasa politică de la Chişinău are puncte de vedere diferite în ce priveşte depăşirea blocajului politic.

PLDM insistă pe ideea alegerii directe a şefului statului, în timp ce PD vrea ca acesta să fie ales de parlament, dar printr-o procedură modificată care să nu necesite dizolvarea legislativului, în cazul în care preşedintele nu este ales din două încercări.

Pe de altă parte, cel de-al treilea partid al alianţei de guvernare, cel liberal, îşi doreşte o nouă Constituţie în care denumirea oficială a limbii să fie română. Opoziţia comunistă respinge ideea unei noi Constituţii, criza politică va fi depăşită odată cu schimbarea clasei politice, a declarat deputatul PCRM Sergiu Sârbu.

O comisie pentru reforma constituţională, constituită prin decret de fostul preşedinte interimar Mihai Ghimpu, în 2009, a propus alegerea şefului statului prin vot direct, acordarea dreptului de vot la 16 ani, precum şi schimbarea denumirii limbii de stat din moldovenească în română, însă aceste propuneri nu au fost dezbătute de legislativ.