Reproşuri faţă de lipsa la vot a românilor din Spania

100.000 de români s-au înscris în registrul electoral pentru alegerile locale din Spania, apentru a-şi exprima intenţia de a vota pentru consiliul local al oraşului sau comunei în care trăiesc.

În comparaţie cu numărul total al românilor care trăiesc în Spania, peste 800.000 de persoane, poate fi considerat un număr mic.

Surpriza cea mai mare a început să apară după alegeri când echipele primarilor din zona Madridului au început să-şi dea seama că din miile de români care s-au înscris la vot, de fapt doar câteva sute au ajuns să-şi exprime acest drept.

Edili spanioli consideră votul chiar o obligaţie, în conformitate cu statutul de rezident, cetăţean european într-o ţară democratică.

Lipsa de participare se lasă acum cu reproşuri şi probabil poate avea consecinţe negative pentru comunitatea românilor din Spania.

Românii sunt cea mai numeroasă comunitate de străini din Spania care primeşte fără îndoială şi cel mai mare sprijin din partea autorităţilor locale, terenuri pentru biserici, spaţii pentru asociaţii, subvenţii pentru proiecte, activităţi pentru integrare, locuri pentru copii în şcoli, dreptul la asistenţă sanitară gratuită.

Românii plătesc şi ei impozite şi au faimă că se integrează foarte repede în societatea spaniolă, însă comportamentul lor de cetăţeni cu drept de vot începe să fie sancţionat pentru că, la alegerile de duminica trecută, compatrioţii noştri au votat în număr extrem de mic faţă de listele Registrului electoral.

La Arganda del Rey, unde trebuiau să meargă la urne aproximativ 3000 de români, în realitate s-au prezentat la vot mai puţin de 200 de cetăţeni români cu rezidenţă în acest oraş din regiunea Madridului.

Primarul oraşului, Pablo Rodríguez Sardinero, spune că nu înţelege de ce românii nu se văd la urne.

Pablo Rodríguez Sardinero a declarat că la urne "au votat mai puţine persoane decât la alegerile europene, ceea ce trebuie să reproşez acestui colectiv care trăieşte în Arganda del Rey".

Mai mult, edilul oraşului spaniol crede că românii "nu au această cultură, această educaţie a exercitării dreptului de vot. Ceea ce nu înţeleg de ce s-au înscris în registrul electoral. Nu pot să pricep şi nu pot să calific această atitudine. Nu sunt obişnuiţi să voteze, probabil, deşi au avut informaţie suficientă despre aceste alegeri".

Lipsa de participare dezamăgeşte oficialităţile şi este posibil ca în contextul crizei economice comunitatea românilor să nu mai fie luată în calcul atunci când se acordă subvenţii pentru asociaţiile din zonă.

Una din consecinţele grave ale acestei absenţe la vot este pătrunderea în consiliul local al oraşului Alcalá de Henares, unde trăiesc 20.000 de români, a unui partid de orientare extremistă, al cărui slogan a fost în campanie "Niciun străin în plus, spaniolii pe primul loc".

Acelaşi partid, Spania 2000, a reuşit să obţină 3 posturi de consilier în regiunea Valencia, iar în provincia Barcelona, Platforma pentru Catalonia, situată tot în extrema drepată, a intrat cu un număr de consilieri de trei ori mai mare decât la alegerile precedente în primăriile din zonă.