Repatrierile romilor, "individuale şi legale"

După ce ani de zile taberele de romi s-au tot ridicat la marginea oraşelor franceze, autorităţile de la Paris s-au decis să rezolve problema în faţa nemulţumirii publice crescânde.

Războiul împotriva infracţionalităţii, lansat vara aceasta de preşedintele Nicholas Sarkozy i-a adus un record de popularitate neatins până acum.

Parisul a desfinţat până acum 51 de tabere şi până la sfârşitul lunii septembrie va trimite cu avionul în România 700 de romi.

Francezii susţin că măsurile sunt perfect legale şi că romii se întorc voluntar, iar repatrierile nu sunt colective, ceea ce ar fi ilegal din punct de vedere european, ci individual.

Ei sunt incluşi într-un program în baza căruia, cu cei 300 de euro pe care îi primeşte fiecare adult, se presupune că vor avea baza pentru a-şi reface viaţa în România.

Problema este că astfel de programe se derulează de ani de zile şi nu s-a rezolvat mare lucru pentru că romii, după ce cheltuie banii, se întorc în Franţa, de unde şi reproşurile aduse autorităţilor române.

Colaborare între autorităţi

La sfârşitul lunii, doi secretari de stat români de la ministerul muncii şi cel de interne, Valentin Mocanu şi Dan Fătuloiu, vor propune autorităţilor franceze un set de măsuri comune pentru comunitatea roma.

Parisul a dat vina pe Bucureşti că nu opreşte fluxul de romi spre Franţa şi chiar a avertizat că poate bloca accesul României la spaţiul Schengen anul viitor, asta în condiţiile în care atunci ar fi şi mai dificil să controleze intrarea romilor în Franţa.

Ministerul român de Externe a explicat că decizia pentru includerea noastră în Schengen este una pur tehnică şi nu poate fi condiţionată de chestiuni politice.

Teoretic, pentru că şi dacă am avea îndeplinite toate criteriile tehnice, un stat membru se poate opune fără să fie obligat să dea explicaţii.

Cum în discuţie este de fapt libera circulaţie, la care romii din România au dreptul ca cetăţeni europeni, faptul că Franţa leagă infracţionalitatea de imigraţie i-a atras acuzaţii de discriminare de la Consiliul ONU pentru combaterea discriminării.

Consiliul a susţinut poziţia României, conform căreia problema romilor trebuie abordată şi rezolvată la nivel european, nu doar naţional, de vreme ce ei sunt cetăţeni europeni, iar un stat membru ca România nu poate încălca dreptul lor la libera circulaţie şi să nu îi lase să iasă din ţară.

Traian Băsescu: "susţinem dreptul la liberă circulaţie"

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, joi, la Iaşi, că România înţelege poziţia Franţei în problematica romilor, dar susţine dreptul oricărui cetăţean român de a circula liber în interiorul UE şi va colabora cu Parisul pentru găsirea unei soluţii "convenabile" ambelor ţări, dar şi cetăţenilor.

"Noi înţelegem poziţia Guvernului francez. În acelaşi timp, susţinem fără rezerve dreptul oricărui cetăţean român de a circula liber în interiorul Uniunii Europene", a declarat preşedintele Traian Băsescu.

Ministerul de externe francez a anunţat că 93 de cetăţeni români de etnie romă vor fi repatriaţi joi din Franţa.

Este de aşteptat ca numărul total al persoanelor repatriate să depăşească 350 până la sfârşitul acestei luni.

Pentru cei care au acceptat de bunăvoie să părăsească teritoriul Franţei, guvernul de la Paris va plăti 300 de euro pentru un adult şi o sută de euro pentru un copil.