Repatrierea romilor, criticată şi de francezi

Măsurile guvernului francez în privinţa romilor sunt contestate chiar la ele acasă de majoritatea populaţiei.

Presa publică un sondaj de opinie potrivit căruia peste jumătate dintre francezi cred că sunt încălcate principiile fundamentale ale statului.

Autorităţile au încercat, nu de mult, să convingă cu cifre că delictele comise de români au ajuns la cote îngrijorătoare.

Măsurile Parisului la adresa imigranţilor în general şi a romilor în particular contravin valorilor republicii: "Liberate, Egalitate, Fraternitate", cred 55% din francezi.

Dintr-un sondaj de opinie dat publicităţii de "Le Nouvel Observateur" reiese că majoritatea celor ce împărtăşesc această opinie sunt fie persoane cu studii superioare, fie cu un nivel de viaţă destul de ridicat, spre deosebire de vârstnici sau de cei cu un grad mai scăzut de pregătire care se declară mai degrabă de acord cu deciziile actualului guvern.

Apoi, nu este nici o surpriză, în principal simpatizanţii opoziţiei politice de stânga şi ai verzilor se opun măsurilor Parisului.

Le aplaudă în schimb 74% din susţinătorii dreptei şi 90% din simpatizanţii Frontului Naţional, mişcare de extremă dreapta.

De altfel 42 din 100 de francezi văd în acţiunea actualei puteri o modalitate de a-i seduce pe aceştia din urmă în perspectiva alegerilor prezidenţiale din 2012.

Tot atât de adevărat este însă şi că 46% din cei intervievaţi spun că politica dusă de autorităţile de la Paris răspunde aşteptărilor majorităţii francezilor.

Recent, pentru a justifica expulzările de romi, ministrul de interne Brice Hortefeux anunţa că la Paris, între ianuarie 2009 şi iunie 2010, delincvenţa românească a explodat cu 259%.

La rândul său, Michel Gaudin, prefectul Poliţiei pariziene spunea că aceeaşi delincvenţă românească, de aproape 6% din cea generală, este din ce în ce mai violentă şi mai structurată.

"La ora actuală la Paris, un furt din cinci este comis de un român, iar dacă este vorba de furturi comise de minori, unul din patru", a declarat Michel Gaudin.

Romi versus români

Cele câteva cifre pun însă probleme. În primul rând autorităţile vorbesc despre români în general, nu despre romi care oricum, în accepţiune franceză, pot fi şi bulgari, bosniaci, sârbi sau de altă naţionalitate.

În Franţa, nu se dau publicităţii statistici pe criterii etnice de unde şi nedumerirea lui Laurent Mucchielli, cercetător, specializat în probleme de delincvenţă.

"Acest studiu este de negăsit şi nici nu poate fi verificat. Suntem trimişi de la un serviciu la altul, de la cabinetul ministrului la conducerea centrală a Poliţiei Judiciare. Dacă ministrul de interne are date, trebuie să le facă publice, pentru a putea fi verificate, nu doar să arunce nişte vorbe în conferinţe de presă", a declarat Laurent Mucchielli.

Delincvenţa romilor nu datează de ieri, de azi şi nici din momentul aderării, de exemplu, a României la UE, în 2007 - remarcă Radio France Info, care redă opinia lui Olivier Peyroux, responsabil al unei asociaţii de ajutorare, în special a minorilor romi.

Potrivit acestuia, cei care se ascund în spatele faptelor de delincvenţă, comanditarii, nu trăiesc în taberele pe care forţele de ordine le evacuează.

"Sunt destul de inteligenţi pentru a nu se pune în pericol. Când vin în Franţa sunt în perfectă legalitate. Evacuările nu îi afectează. Deci, ne punem întrebarea care este veritabilul obiectiv al Ministerului de Interne: lupta împotriva delincvenţei sau continuarea evacuărilor care nu fac decât să fragilizeze şi să arunce într-o şi mai mare precaritate familii ce pot deveni ţinte mai vulnerabile" a declarat, Olivier Peyroux.