Reorganizarea teritorială, motiv de dispută româno-maghiară

Vicepremierul ungar, Zsolt Semjen, consideră că reorganizarea administrativ-teritorială planificată în România ar reprezenta o modificare conştientă a proporţiilor etnice, lucru care pentru maghiari este de neacceptat.

El a afirmat însă că e greu de spus, în contextul actualei vieţi politice româneşti agitate, cât de mult este gândită în mod serios această reorganizare.

Vicepremierul ungar a făcut declaraţiile într-o intervenţie la televiziunea publică maghiară.

Potrivit corespondentul Radio România la Budapesta, Emil Groza, Zsolt Semjen a afirmat că pentru maghiari este un aspect important ca judeţele locuite de ei să rămână împreună şi a menţionat că România şi-a asumat angajamente internaţionale că proporţiile etnice nu pot fi modificate artificial.

Vicepremierul ungar a mai spus că înfiinţarea unui mare judeţ în care românii să fie majoritari ar fi direcţionată către modificarea conştientă a proporţiilor etnice, lucru inacceptabil pentru maghiari, şi că s-ar crea un bloc, în cadrul căruia caracterul etnic al acestora s-ar dizolva, în condiţiile în care aşa-numitul "Ţinut Secuiesc" este o unitate formată istoric şi cultural:

"Punctul nostru de vedere este fie să nu se întâmple nimic şi să rămână totul aşa cum este, fie, dacă va fi o transformare, atunci nu poate fi de acceptat altceva decât luarea în atenţie a realităţii Ţinutului Secuiesc", a afirmat Zsolt Semjen.

În replică, autorităţile române consideră drept "neuzuale şi nepotrivite" declaraţiile publice făcute miercuri de responsabili din Ungaria pe tema proiectului de reorganizare administrativă a României.

Într-un comunicat de presă, ministerul de externe anunţă că l-a invitat pe ambasadorul Republicii Ungare la Bucureşti, Oszkar Fuzes, pentru discuţii pe această temă.

Partea română subliniază că problema este una strict de politică internă.

Vă amintim că subsecretarul de stat pentru politica naţională din guvernul ungar, Zsuzsanna Repas, a declarat miercuri că guvernul de la Budapesta susţine punctul de vedere unitar al maghiarimii din România în ceea ce priveşte reorganizarea administrativ-teritorială a ţării.