Reluarea plăţilor pentru fondurile europene, "condiţionată"

Comisia Europeana a anunţat România că a declanşat procedura de presuspendare parţială sau totală a programelor de transport, regional si competitivitate, cofinanţate prin fondurile structurale ale UE.

România are la dispoziţie două luni ca să remedieze problemele.

Reluarea plăţilor nu se face chiar simplu. Asta pentru că, după ce autorităţile române consideră că au luat toate măsurile să corecteze problemele, este nevoie şi de un raport al autorităţilor de audit naţionale care să fie trimis la Comisia Europeană.

Dacă acest raport este pozitiv, la fel evaluările Comisiei, atunci plăţile către România sunt reluate.

Cu excepţia beneficiarilor de proiecte la care au fost detectate fraude, restul beneficiarilor cu proiecte incluse în programele suspendate total sau parţial, nu au, în principiu, de ce să se teamă că rămân fără bani.

Asta pentru că ei îşi iau banii direct de la statul român care apoi trebuie să ia sumele respective de la Comisia Europeană.

Statul plăteşte

Practic suspendate sunt plăţile către stat, dar cum buzunarele statului nu sunt tocmai pline, evident Bucureştiul are interesul să convingă cât mai rapid Comisia Europeană că avem un sistem eficient de administrare şi control a felului în care sunt folosiţi banii europeni.

În esenţă, trebuie ca proiectele româneşti să respecte reglementările juridice, să fie viabile din punct de vedere economic iar achiziţiile cu bani europeni să fie transparente şi corecte.

E drept că din decembrie anul trecut până acum, autorităţile române au luat mai multe măsuri legislative, instituţionale şi de procedură, dar, spune ministerul afacerilor europene, este nevoie de timp pentru ca sistemul să ajungă să funcţioneze bine şi deci suficient de vizibil şi convingător pentru Autoritatea de Audit română şi Comisia Europeană.

Reglementarea achiziţiilor

Până acum, guvernul a aprobat iniţiativele recente ale ministerului afacerilor europene prin care s-a făcut ordine în procedurile, documentaţia şi a verificările pentru achiziţiile publice, tocmai domeniul mereu reclamat de Comisia Europeană.

Dar, pe lângă reluarea plăţilor pentru cele trei programe, România trebuie să obţină acum şi procente cât mai mici în negocierile cu Comisia pentru corecţiile financiare propuse de Bruxelles în august.

Comisia vrea corecţii de la 10 până la 25% din plăţi pentru programele de transport, regional, competitivitate şi mediu.

Dacă România nu acceptă corecţii - pierde toate sumele, dacă însă e de acord, atunci banii pot fi refolosiţi.

Ministrul afacerilor europene, Leonard Orban a explicat că banii de la proiectele cu probleme pot fi redirecţionaţi spre alte proiecte şi că deja există o listă de astfel de proiecte, bine făcute, pentru care însă, până acum, nu au fost bani.

Cum rezolvăm problema

În scrisorile de presuspendare a celor trei programe, sunt incluse acţiunile care trebuie făcute la nivel naţional și măsurile practice pentru ca în România să existe un sistem eficient de administrare şi control a felului în care sunt folosiţi banii europeni.

Comisia nu recomandă măsuri noi, este vorba despre aceleaşi sugestii discutate de-a lungul anilor cu autorităţile române.

În esenţă, trebuie făcut în aşa fel încât proiectele româneşti să respecte reglementările juridice și să fie viabile din punct de vedere economic.

Un punct nevralgic sunt şi achiziţiile publice, care trebuie să devină mai transparente şi corecte.

E adevărat că situaţia poate fi salvată, atât că, pe lângă nereguli, nici cu cheltuirea efectivă a banilor România nu a stat mai bine.

De exemplu, doar în transporturi, pentru perioada 2007-2013, România are alocate fonduri europene de peste 4,50 de miliarde de euro, din care însă au fost absorbite efectiv, până la sfârşitul lui septembrie, doar cam 6 procente si jumătate.

Iar pentru competitivitate avem la dispoziţie 2,50 miliarde de euro din care am luat doar puţin sub 7 procente.

Istoria nemulţumirilor Bruxelles-ului

Timp de aproape trei ani, Comisia a tot discutat cu autorităţile române în legătură cu creșterea capacităţii de absorbţie a fondurilor UE a semnalat problemele şi a propus şi soluţii în aşa fel încât România să nu piardă banii de la UE.

În decembrie 2010, în urma unei iniţiative a președintelui CE José Manuel Barroso, României i s-a solicitat să elaboreze și să pună în aplicare un plan de acţiune cu măsuri concrete de corectare a deficienţelor găsite.

În plus, România a beneficiat de expertiză externă din partea instituţiilor financiare internaţionale care au oferit asistenţă în pregătirea și punerea în practică a proiectelor.

În 2010 şi 2011, Comisia Europeană și autoritatea română de audit au făcut o serie de misiuni de audit, iar în urma lor Comisia a identificat deficienţe grave ale sistemului de gestionare și control pentru fondurile structurale din România și a întrerupt plăţile prin Fondul european de dezvoltare regională (FEDER) și prin Fondul de coeziune la mijlocul anului 2011.

În decembrie 2011, Comisia a reluat plăţile, după ce România s-a angajat ferm să îmbunătăţească sistemul de administrare și control pentru achiziţiile publice.

Comisia Europeană a cerut autorităţilor române ca, până la mijlocul acestui an, să demonstreze că sistemul funcţionează în mod eficient.

Dar, rezultatele verificărilor făcute de autorităţile noastre de audit şi Comisie, au dezvăluit că în continuare sunt deficienţe grave.

Astfel Comisia a decis că nu mai poate, deocamdată, să facă plăţi ca să nu fie afectaţi banii contribuabililor europeni.