Relaţii tensionate între Bruxelles şi guvernul Georgiei

Un comisar european care a avut formulări imprudente şi în trecut a tensionat relaţiile dintre Bruxelles şi guvernul georgian, relaţii care oricum traversau o perioadă delicată.

Corespondentul RRA la Bruxelles, Bogdan Isopescu, transmite: Ultimul episod al tensiunilor dintre Bruxeles şi Tbilisi are drept context acelaşi subiect, Legea privind influenţele străine. Legea a fost adoptată de parlamentul georgian la propunerea guvernului şi a stârnit criticile societăţii civile locale, dar şi ale Uniunii Europene. Pe fondul manifestaţiilor de la Tbilisi, în speţă pe fondul nemulţumirii societăţii civile pro-europene, legea a fost întoarsă de preşedintele georgian în Parlament, iar Uniunea Europeană speră acum că actul normativ va fi respins.

În acest context s-a petrecut şi discuţia dintre comisarul european pentru extindere, Olivér Várhelyi, şi premierul georgian Irakli Kobahidze. Conform Bruxelles-ului, această lege nu este în acord cu democraţia europeană, este mai degrabă una inspirată de regimul autoritar din Rusia şi, ca atare, reprezintă un pas înapoi al Georgiei pe drumul european, iar adoptarea legii vine la mai puţin de jumătate de an după ce Consiliul European a promis Georgiei statut de candidat la Uniunea Europeană dacă mai îndeplineşte câţiva paşi de reformă.

Noua lege, susţine, astăzi, Comisia Europeană, este opusul, aşa că discuţiile dintre părţi sunt intense, iar responsabil cu acest tip de probleme şi discuţii este chiar comisarul pentru extindere, Olivér Várhelyi. Conform premierului georgian, comisarul european l-ar fi ameninţat că dacă legea va fi din nou adoptată, va avea aceeaşi soartă cu cea a premierului slovac Robert Fico, cel care a fost ţinta unei tentative de asasinat. De partea cealaltă, comisarul european spune că premierul georgian a scos din context fraza.

Olivér Várhelyi susţine că i-ar fi atras atenţia premierului asupra polarizării din societatea georgiană, iar adoptarea acestei legi ar conduce la o polarizare şi mai mare, pentru că populaţia georgiană este nemulţumită. Iar ca exemplu de efect al polarizării sociale, el ar fi adus în discuţie tentativa de asasinare din Slovacia ca pe ceva ce trebuie evitat. Declaraţia premierului georgian poate deschide două posibilităţi teoretice. Prima este că Olivér Várhelyi chiar a făcut declaraţii cu acest sens negativ, însă este puţin probabil să vedem un comisar european ameninţând cu moartea un premier dintr-o ţară ce aproape a primit statul de candidat. A doua variantă este ca premierul georgian chiar să denatureze frazele comisarului, trădând astfel o poziţie mai puţin pro-europeană decât o are societatea civilă din Georgia, iar acest lucru pare mai probabil pe fondul faptului că acest premier susţine o lege considerată antidemocratică de către Bruxelles.

Pe de altă parte însă, nici comisarul Várhelyi nu este uşă de biserică. În octombrie anul trecut, el a mai fost subiectul unui scandal când a făcut declaraţii contrare poziţiei Comisiei Europene şi într-o chestiune mult mai gravă. La doar câteva zile după atacul Hamas în Israel, Olivér Várhelyi a declarat că executivul european va suspenda ajutorul către palestinieni, lucru total fals şi corectat ulterior chiar de preşedintele Comisiei. Ceea ce este sigur, însă, este faptul că Georgia va fi subiectul următorului Consiliu pentru Afaceri Externe de la Bruxelles, care va avea loc săptămâna viitoare.

Pe fond, Uniunea Europeană nu vrea să întoarcă spatele unei societăţi civile din Georgia care este majoritar pro-europeană, însă nu tolerează nici demersurile anti-europene ale unei majorităţi politice georgiene îndoielnice.