Relaţia cu vecinii, "condiţie de aderare a Serbiei la UE"

Serbia trebuie să dovedească Uniunii Europene că există un dialog real cu Kosovo, ceea ce presupune şi punerea în aplicare a acordurilor existente între cele două părţi, a declarat, vineri, preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy.

După o discuţie, la Bruxelles, cu preşedintele sârb Boris Tadić, liderul european a spus că deciziile Consiliului referitoare la statele care doresc să adere la Uniune vor fi luate pe baza meritelor fiecărei ţări şi ţinând cont de mai multe condiţii riguroase, între care cooperarea regională şi bunele relaţii cu toţi vecinii.

Serbia şi-a propus să intre în Uniunea Europeană, iar candidatura ar urma să fie discutată la summit-ul din 9 decembrie.

Întâlnirea preşedintelui Consiliului European cu preşedintele Serbiei, Boris Tadić, a fost o ocazie pentru preşedintele Herman Van Rompuy să reafirme angajamentul Uniunii pentru perspectiva europeană a Balcanilor de Vest.

Dar dacă pentru croaţi aderarea la Uniune este clară, nu la fel stau lucrurile pentru restul ţărilor din Balcani, în timp ce pentru cealaltă candidată din sud-estul Europei, Turcia, perspectiva aderării pare să se îndepărteze tot mai mult.

Săptămâna viitoare, Parlamentul European îşi va da acordul pentru aderarea Croaţiei la Uniune, iar la 9 decembrie, înaintea summit-ului de iarnă, va avea loc la Bruxelles semnarea acordului de asociere a Croaţiei, ce se speră că va fi ratificat rapid de toate statele membre, şi Croaţia va deveni membră a Uniunii la 1 iulie 2013.

Serbia, condiţionată de relaţia cu Kosovo

Serbia este, însă, puternic condiţionată de bune relaţii cu Kosovo, pe care Belgradul nu l-a recunoscut ca stat, însă pentru a putea deveni candidată la aderarea la Uniune i se cere un dialog constructiv cu Pristina.

Dialogul celor două părţi a fost reluat chiar în această săptămână, la Bruxelles, cu medierea Uniunii, însă rezultatele au fost parţiale.

Urmează o nouă rundă de discuţii săptămâna viitoare, tocmai pe chestiunea care a inflamat spiritele în nordul Kosovo şi a dus la întreruperea dialogului din septembrie şi până acum - punctele de trecere la frontiera dintre Serbia şi Kosovo.

Preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, i-a cerut vineri preşedintelui Boris Tadić să facă progrese în derularea acestui dialog şi să pună în aplicare cu bună credinţă toate înţelegerile de până acum, pentru a convinge ţările membre ale Uniunii de bunăvoinţa Serbiei, atunci când la 9 decembrie vor trebui să decidă dacă îi acordă sau nu statutul de candidată la Uniune.

Există o opinie majoritară printre statele membre ale Uniunii că, fără progrese reale în normalizarea relaţiilor cu Kosovo, Serbia ar putea să nu primească statutul de candidată la summit-ul de peste două săptămâni, fapt cunoscut cu siguranţă şi la Belgrad.

De aici şi ofensiva diplomatică sârbă, care l-a adus joi la Bruxelles pe vicepremierul şi ministrul de interne, Ivita Dacic, iar vineri, chiar pe preşedintele Tadić.

Însă problema este mai mult decât regională.

O decizie pentru statutul de candidată a Serbiei la Uniune se loveşte şi de atmosfera de scepticism care domneşte în ţările Uniunii privind extinderea în general.

Franţa şi-a anunţat poziţia chiar în urmă cu două zile.

"Nu trebuie să existe nicio grabă în extinderea Uniunii", a spus ministrul de externe, Alain Juppé, aşa încât procesul să poată fi gestionat în special în situaţia actuală a Uniunii, aflată într-o gravă criză economică şi financiară.

În schimb, ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski, a declarat miercuri, în Parlamentul European, că nu este de acord cu cei care văd extinderea drept ţapul ispăşitor pentru situaţia la care s-a ajuns acum în Uniune şi a argumentat cu date statistice că aderarea celor 12 ţări din 2004 încoace a adus prosperitate atât pentru noile, cât şi pentru vechile state membre ale Uniunii.