Relaţia cu R. Moldova, "una dintre priorităţile României"

De 3 ani, tinerii din Republica Moldova pot circula în Uniunea Europeană şi au acces la educaţie în UE datorită politicii pe care a generat-o România, a afirmat la Radio România Actualităţi preşedintele Traian Băsescu.

Preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti spune că problema redobândirii cetăţeniei române de către cetăţenii Republicii Moldova este privită diferit de diferite curente politice.

Nicolae Timofti a mai spus, că în opinia sa, principalul motiv pentru care oamenii din Republica Moldova doresc să obţină cetăţenie românească, "are la bază o atitudine faţă de istorie şi de neam".

Au existat şi probleme privind oferirea cetăţeniei române pentru cetăţenii din Republica Moldova.

Audio: Preşedinţii Traian Băsescu şi Nicolae Timofti la Radio România Actualităţi.

"A fost recunoscut oficial, de către organele competente, că unii cetăţeni au făcut abuz la acest capitol. Eu aş vrea ca toţi cetăţenii care îşi doresc cu adevărat să obţină cetăţenia română, să o facă legal şi din suflet", a mai spus Nicolae Timofti.

O reţea formată din 36 de persoane care se ocupa cu obţinerea de paşapoarte false pentru ceţăţeni din Republica Moldova a fost destructurată în luna martie de ofiţerii Direcţiei Generale Anticorupţie.

Mai mulţi funcţionari de la Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie, dar şi angajaţi de la Starea Civilă făceau parte din această reţea.

În colaborare cu SRI, ofiţerii DGA i-au identificat pe capii reţelei şi au aflat că din reţea fac parte mai mulţi funcţionari publici.

Conform anchetatorilor, membrii reţelei ajutau cetăţenii din Republica Moldova să obţină cetăţenie românească pentru suma de o mie de euro.

România are 3 mari priorităţi: relaţia cu NATO, relaţia cu UE şi relaţia Republica Moldova, a afirmat la Radio România Actualităţi preşedintele Traian Băsescu.

Interesul major al autorităţilor de la Bucureşti este ca Republica Moldova să fie membră a UE.

Ataşamentul faţă de Republica Moldova este uniform indiferent de culoarea partidelor politice.

Interconectarea energetică a României cu R. Moldova

Preşedintele Traian Băsescu a declarat că se încearcă interconectarea infrastructurilor energetice ale R. Moldova cu cele ale României şi, implicit ale UE.

Acesta a menţionat că există mai multe proiecte, în afară de gazoductul Iaşi-Ungheni.

"Avem noi linii electrice: Fălciu-Goleşti şi Suceava Bălţi. Acestea ne vor ajuta să facem un tranfer de energie mai rapid şi mai bun. Ridicând capacităţile liniilor noastre, vom reuşi să interconectăm şi parte din capacităţile de a furniza energie electrică ale Ucrainei şi Federaţiei Ruse către UE şi invers.", a spus preşedintele Traian Băsescu.

Acesta a amintit că există şi proiectul de modernizare a căii ferate Iaşi-Ungheni.

Traian Băsescu a declarat că, atunci când s-a discutat în Consiliul European finanţarea interconectării României cu Bulgaria şi Ungaria, România a ridicat şi problema finanţării interconectării cu R. Moldova.

A fost aprobată o susţinere financiară de 50% din partea UE a acestei interconectări, urmând ca diferenţa să fie suportată de România şi republica Moldova.

Relaţia politică bilaterală

România a fost primul stat care a recunoscut independenţa Republicii Moldova, la numai câteva ore după proclamarea independenţei noului stat (27 august 1991).

Relaţiile diplomatice, la nivel de ambasadă, au fost stabilite la data de 29 august 1991.

Ambasada României a fost prima reprezentanţă diplomatică deschisă de un stat în capitala Republicii Moldova, la Chişinău (şi-a început activitatea la 20 ianuarie 1992).

Primul ambasador român a fost acreditat la Chişinău în luna iunie 1993.

Primul ambasador al Republicii Moldova la Bucureşti a fost acreditat în luna ianuarie 1992.

Preşedintele ales al Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a declarat la Radio Chişinău că relaţiile cu România trebuie să fie apropiate deoarece "la rădăcina relaţiilor noastre stau o istorie aparte, o cultură comună, avem multe în comun".

Potrivit lui Nicolae Timofti, iniţiativele de cooperare politică, economică, culturală care s-au lansat de la Chişinău şi Bucureşti vor fi susţinute în mandatul său.

Primul preşedinte care l-a felicitat pentru alegerea sa în fruntea statului a fost Traian Băsescu, a mai amintit Nicolae Timofti în cadrul interviului de la Radio Chişinău.

Integrarea europeană a Republicii Moldova, sprijinită de autorităţile române

Autorităţile române au declarat constant că sprijină ambiţiile de integrare europeană a Republicii Moldova.

--fb2Recent, guvernele de la București și Chişinău au semnat la Iaşi un plan de acţiune privind integrarea europeană a Republicii Moldova.

Miniştrii guvernului României şi cei ai cabinetului Republicii Moldova au semnat la începutul lunii martie, la sfârşitul şedinţei comune organizate la Iaşi, mai multe acorduri de colaborare bilaterală, inclusiv Planul de acţiune pentru aplicarea Parteneriatului Strategic privind integrarea europeană a Republicii Moldova.

"Planul de Acţiune semnat de premierii român şi moldovean asigură un cadru de cooperare bilaterală în acord cu angajamentul României de a sprijini obiectivul strategic fundamental al Republicii Moldova - aderarea la Uniunea Europeană", se arată într-un comunicat transmis de biroul de presă al executivului de la Bucureşti.

Conform informaţiilor transmise de guvernul român, se va avea în vedere cooperarea pentru perfecţionarea mecanismului de atragere a fondurilor europene destinate proiectelor de cooperare transfrontalieră şi celor dezvoltate în cadrul euroregiunilor la care participă unităţi administrative de pe teritoriul României şi Republicii Moldova.

Regimul de vize

La data de 01 ianuarie 2008 a intrat în vigoare Acordul dintre Comunitatea Europeană şi Republica Moldova privind facilitarea eliberării vizelor.

România pune în aplicare toate facilităţile prevăzute de acesta.

Astfel, România acordă gratuit viză cetăţenilor moldoveni în cel mai scurt timp (2-5 zile).

Cetăţenii Uniunii Europene sunt scutiţi de obligativitatea vizelor atunci când călătoresc în Republica Moldova pentru o perioadă de până la 90 de zile în decurs de 180 de zile.

Republica Moldova a ridicat vizele pentru cetăţenii români în septembrie 2009 prin decret prezidenţial.

În iunie 2010, premierul Vlad Filat şi-a luat angajamentul că va obţine, în mandatul său, liberalizarea vizelor pentru cetăţenii Republicii Moldova, ca o garanţie a reformelor pro-europene ale Alianţei pentru Integrare Europeană.

Pe lângă vize, România acordă anual burse de studii elevilor din Republica Moldova.

Încă din toamna anului 1990, România a început să acorde burse de studii pentru tinerii din Republica Moldova – proces care rămâne şi până în ziua de astăzi unul dintre cele mai de succes proiecte ale României în Basarabia.

Radio România a lansat Radio Chişinău

Pe 1 decembrie 2011, de Ziua Naţională a României, a fost lansat oficial Radio Chişinău, cel mai nou post al radioului public românesc.

Radio Chişinău este un proiect editorial al Societăţii Române de Radiodifuziune care oferă publicului din Republica Moldova programe radiofonice la standardele serviciului public de radio românesc.

Noul post se adresează unui public tânăr, educat, interesat de actualitatea culturală, de programe de ştiri şi de divertisment moderne.

Redacţia Radio România va fi cea mai mare a unei instituţii publice de presă din Uniunea Europeană prezentă în Republica Moldova, a spus managerul Radio Chişinău, staţie a Societăţii Române de Radiodifuziune în Republica Moldova, Marian Voicu.

Tot pe 1 decembrie a fost lansată şi pagina de internet a postului, www.radiochisinau.md, prin care publicul va putea asculta, în timp real, programul postului, va avea acces la arhiva de ştiri, emisiuni, galeria multimedia şi va interacţiona cu echipa postului prin mesaje şi comentarii.

Republica Moldova, cel mai sărac stat din Europa

Potrivit corespondentului Radio România Actualităţi Lina Grâu, la 20 de ani de la proclamarea independenţei, Republica Moldova este cel mai sărac stat din Europa, dar şi unul din cele mai sărace din spaţiul post-sovietic.

Produsul Intern Brut pe cap de locuitor a constituit anul trecut 1280 de euro – cel mai mic nivel din Europa.

Din statele post-sovietice un PIB pe cap de locuitor mai mic decât Republica Moldova au doar Kârgâzstanul şi Tadjikistanul.

--fb1Pentru comparaţie, cifra este de două ori mai mică decât PIB-ul celor mai sărace judeţe din România – Vaslui sau Botoşani, spune Viorel Chivriga, expert economic al Institutului pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale "Viitorul”.

Populaţia Republicii Moldova este în descreştere cu cel putin 6 procente faţă de acum 20 de ani, când se proclama independenţa.

Ultimul recensământ a contabilizat 3,4 milioane de locuitori. Însă nicio statistică oficială nu poate evalua cu exactitate numărul de cetăţeni moldoveni plecaţi la muncă în străinătate.

Cifrele estimative variază între 600 de mii şi un milion de persoane apte de muncă, ceea ce înseamnă că practic o treime din cetăţenii moldoveni au plecat din ţară pentru a-şi găsi un loc de muncă mai bine plătit.