Relansarea relaţiilor diplomatice între SUA şi Israel

Când au ieşit în faţa reporterilor într-o scurtă conferinţa de presă comună, a fost clar că atmosfera de la Casa Albă în ce priveşte relaţia dintre preşedintele american Barack Obama şi primul ministru israelian Benjiamin Netanyahu este diferită faţă de cea din luna martie.

Întrevederea dintre Barack Obama şi Benjiamin Netanyahu are loc la patru luni de la tensionată lor întâlnire din martie când preşedintele Obama l-a lăsat pe primul ministru Netanyahu să-l aştepte mai mult de o oră şi jumătate în Aripa de Vest şi când Casa Albă a interzis orice fotografie la întâlnire, ca semnal clar al nemulţumirii preşedintelui Obama în legătură cu politicile de colonizare ale Israelului.

Unele voci spun acum că reuniunea celor doi a avut o considerabilă importanţă simbolică pentru că amândoi au dorit să demonstreze public că au depăşit perioadă glacială a relaţiilor lor.

Drept care Barack Obama şi-a limitat spaţiul de manevră în a face presiuni asupra Israelului.

"Relaţia dintre SUA şi Israel este de neclintit. Ea circumscrie nu numai interesele noastre de securitate naţională, interesele noastre strategice ci, ceea ce este şi mai important, este relaţia dintre două democraţii care împărtăşesc aceleaşi valori şi ale căror popoare sunt din ce în ce mai apropiate", a declarat Barack Obama.

Cei doi lideri au făcut o demonstraţie de unitate şi s-au angajat pentru avansarea către reluarea negocierilor directe de pace în Orientul Mijlociu, între israelieni şi palestinieni, cu primul ministru Netanyahu afirmând chiar că ele ar putea începe în câteva săptămâni.

Sugerând urgenţă necesităţii acestora, Benjiamin Netanyahu a spus că a discutat cu preşedintele Obama paşii specifici care ar trebui făcuţi în următoarele câteva săptămâni pentru a avansa procesul.

"Israelienii sunt pregătiţi să facă foarte mult pentru a ajunge la pace. Cu ajutorul preşedintelui Obama, preşedintele Abbas şi cu mine ar trebui să ne angajăm în convorbiri directe pentru a ajunge la o soluţionare politică şi la pace", a spus Benjiamin Netanyahu.

Cei doi lideri au recunoscut, însă, că un acord final va fi dificil şi va cere sacrificii.

Primul ministru israelian a precizat în repetate rânduri că este gata să se întâlnească faţă în faţă cu preşedintele palestinian Mahmoud Abbas dar a fost foarte puţin specific în legătură cu concesiile pe care le-ar putea face.

În vreme ce Netanyahu a respins cererile lui Barack Obama şi ale palestinienilor de a îngheţa total colonizarea în Cisiordania şi Ierusalimul de Est, negociatorul palestinian Saeb Erekat a spus că premierul Netanyahu trebuie să aleagă între a continua construcţia de aşezări ori a face pace.

Preşedintele american a evitat să răspundă direct dacă i-a cerut premierului israelian să prelungească îngheţarea construcţiilor de aşezări evreieşti dincolo de septembrie când îngheţarea parţială expiră.

El a salutat, în schimb, "reţinerea" israelienilor în ceea ce priveşte activitatea colonizării arătând că aceasta a creat o mai bună oportunitate pentru reluarea convorbirilor directe de pace.

Preşedintele Barack Obama speră în reluarea lor înainte de luna septembrie.

Poziţie comună faţă de Iran

Pe de altă parte, cei doi lideri vorbesc pe aceeaşi voce când este vorba de Iran.

Benjiamin Netanyahu a arătat că un Iran înarmat nuclear este cea mai mare ameninţare pentru pace şi a cerut şi altor naţiuni să urmeze exemplul SUA şi să adopte propriile sancţiuni unilaterale împotriva programului nuclear al Teheranului.

Barack Obama a declarat că Iranul trebuie să pună capăt atitudinii sale provocatoare.

Israelul, "nevoi de securitate unice"

Problemă nucleară a regiunii are, însă, şi o altă faţetă.

Israelul este nemulţumit în legătură cu faptul că administraţia americană a cedat cererilor naţiunilor arabe acceptând că documentul final al conferinţei de revizuire a Tratatului de Neproliferare Nucleară din luna mai să ceară Israelului să îl semneze.

Astfel, statul Evreu a fost forţat să facă public arsenalul său nuclear nedeclarat, despre care unele voci spun că ar fi cel mai prost păstrat secret mondial.

Mai mult, pe lângă singularizarea Israelului în documentul de 40 de pagini, acesta cere desfăşurarea unei conferinţe regionale în 2012 pentru a pune bazele unei zone libere de arme nucleare în Orientul Mijlociu, în care Israelul ar fi în centrul dezbaterii.

Preşedintele Barack Obama a asigurat, însă, partea israeliană şi în ceea ce priveşte acest dosar.

"Am reafirmat în faţă primului ministru că nu există nicio schimbare în politica SUA.

"Credem cu putere că, date fiind dimensiunea, istoria sa şi regiunea în care se află şi ameninţările cărora trebuie să le facă faţă, Israelul are nevoi de securitate unice şi că trebuie să fie capabil să răspundă ameninţărilor sau oricăror combinaţii de ameninţări în regiune", a declarat Barack Obama.

Preşedintele american a adăugat că dată fiind această situaţie, SUA vor rămâne neclintite în angajamentul lor faţă de securitatea Israelului şi nu vor cere niciodată să facă vreun pas care i-ar submina securitatea.