Regina Marii Britanii, primită cu răceală de irlandezi

Regina Elisabeta a II-a a început marţi, împreună cu prinţul Philip, duce de Edinburgh, o vizită istorică de patru zile în capitala irlandeză.

Vizita este prima deplasare în Irlanda a unui monarh britanic de la obţinerea independenţei acestui stat în 1922.

Autorităţile irlandeze au luat măsuri de securitate fără precedent, după alerte cu bombe.

O parte a irlandezilor nu priveşte cu simpatie vizita la Dublin a reginei Marii Britanii, Elisabeta a II-a.

Aproximativ o sută de persoane au protestat faţă de acest eveniment. Manifestanţii, cu pancarte pe care stă scris "Marea Britanie afară din Irlanda", s-au adunat la mică distanţă de un monument pe care urma să îl viziteze regina

Numit "Grădina Amintirilor", monumentul, ridicat în cinstea victimelor din războiul de independenţă al Irlandei, este considerat un gest de reconciliere între cele două popoare.

De altfel, în ciuda divergenţelor, Marea Britanie şi Irlanda sunt puternic legate, mai ales în domeniul economic.

Relaţiile cu Irlanda se numără printre cele mai îndelungate, dar şi printre cele mai dificile din istoria monarhiei britanice.

Primele semne ale opoziţiei irlandeze au apărut în timpul domniei reginei Victoria, când au fost organizate mai multe atacuri asupra acesteia.

Şi chiar dacă în 1911 regele George al V-lea a fost întâmpinat cu ovaţii la Dublin, sentimentele naţionaliste căpătaseră deja amploare, lucru dovedit cinci ani mai târziu, odată cu izbucnirea războiului de independenţă.

În 1922 se ia act de formarea statului liber irlandez, dar care se afla încă sub autoritatea britanică, legături care au fost tăiate abia în 1949, odată cu proclamarea Republicii.

Campanie IRA împotriva dominaţiei britanice

Au început apoi să apară disensiunile legate de administrarea Irlandei de Nord, care a rămas ca parte a Marii Britanii.

Campania organizaţiei IRA împotriva domniei britanice a menţinut tensiunile la un nivel înalt, de-a lungul anilor fiind înregistrate numeroase momente violenţe, precum cel din 1972, cunoscut sub numele de "Duminica însângerată", când militarii britanici au ucis 14 civili neînarmaţi care participau la o demonstraţie.

În replică, manifestanţii au incendiat ambasada britanică. Procesul de pace a fost unul greoi şi s-a încheiat abia în 1998, după ce Irlanda a renunţat la pretenţiile sale teritoriale şi a condamnat atacurile grupărilor naţionaliste.

În ciuda acestor disensiuni au rămas însă legăturile culturale comune, în Marea Britanie locuind peste şase milioane de irlandezi, dar şi cele economice, schimburile comerciale dintre cele două state însumând miliarde de lire sterline.

În urmă cu câteva luni, când Irlanda a solicitat ajutor internaţional pentru a ieşi din criza economică, Marea Britanie a acceptat să contribuie cu câteva miliarde de lire, un gest considerat ca fiind unul ce demonstrează maturitatea la care s-a ajuns în relaţiile dintre cele două state, iar vizita reginei Elisabeta a II-a vine ca o confirmare a acestui fapt, Palatul Buckingham pregătind în detaliu acest eveniment, care are o incărcătură simbolică importantă.

Fiind considerată o vizită a reconcilierii, care va deschide o nouă eră în relaţiile britanico-irlandeze, au fost programate mai multe opriri în locuri cu o semnificaţie aparte pentru istoria irlandeză, unul dintre acestea fiind memorialul unde sunt comemoraţi cei care au murit în timpul războiului de independenţă.