Regimul iranian nu s-a hotărât cum să răspundă atacului american

Iranul cere o reuniune de urgență a Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite, în urma loviturilor aeriene americane asupra principalelor centre nucleare iraniene, inclusiv cel de îmbogățire a uraniului de la Fordow.

Regimul de la Teheran a cerut și demiterea lui Rafael Grossi, șeful Agenției Internaționale pentru Energia Atomică, aflată sub egida ONU, despre care susține că, prin declarațiile sale, a oferit justificări Israelului și Statelor Unite ca să atace elementele programului nuclear iranian.

Președintele Trump a somat Iranul să revină la masa tratativelor pentru a evita lovituri și mai dure, dar ministrul iranian de externe, Abbas Araqchi, a spus că atacul american va avea consecințe "eterne".

Aflat la Istanbul, la reuniunea Organizației de Cooperare Islamică, Araqchi a spus astăzi că țara sa se va apăra cu toate mijloacele.

Comisia parlamentară iraniană pentru securitate națională a convocat o reuniune de urgență ca să discute răspunsul republicii islamice la atacul american, o potențială ieșire a țării din tratatul de neproliferare nucleară și/sau expulzarea inspectorilor ONU în domeniul nuclear.

Pe agendă este și închiderea strâmtorii Ormuz pentru traficul comercial.

Printre posibilele reacții enumerate de analiștii iranieni este atacarea intereselor americane în zonă, dar nu este exclus - spun ei - ca regimul să prefere să nu escaladeze și nici să nu-l tenteze pe președintele american Donald Trump să ordone noi lovituri în Iran - asta mai ales pentru că Donald Trump este perceput în Iran ca un politician imprevizibil, în contextul în care Teheranul spune că Washingtonul l-a anunțat cu puțin timp înainte că urmează să lovească centrele nucleare și că va fi vorba despre o operațiune militară unică, iar apoi președintele american a spus public că nu este exclus să urmeze alte lovituri, dacă Iranul nu cedează și nu vine la negocieri fără precondiții.

Între timp, Corpul Gardienilor Revoluției Islamice, armata ideologică a Iranului, a anunțat că a lansat spre Israel 40 de rachete Kheibar Shekan, pe care le-a folosit pentru prima oară în acest conflict.

Rachetele iraniene au căzut în două valuri asupra Israelului, provocând victime și pagube semnificative, în pofida sistemului performant israelian de apărare antiaeriană. După loviturile americane din Iran, Israelul a sporit măsurile de securitate prin interzicerea activităților publice și păstrarea doar a celor esențiale.

Aproximativ 35 de persoane au fost rănite în atacul aerian al Iranului asupra Israelului, în jurul orei 8:00, iar pagubele materiale consumate în principalele orașe lovite, Haifa, Ness Ziona și Tel Aviv, sunt considerabile.

Blocuri întregi de locuințe au fost distruse, integral sau parțial, mașini avariate, parcuri devastate. Iranienii au lansat rachete balistice, dar multe dintre ele aveau montate focoase cu fragmentare, care explodează în atmosferă și împrăștie zeci de bombe miniaturale, dotate cu o cantitate mai mică de substanță explozivă, dar cu un grad mai mare de împrăștiere.

Atacul iranian a fost executat în două etape, la câteva ore după atacul american, asupra reactorelor nucleare de la Fordow, Isfahan și Natanz.

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a calificat atacul ca deosebit de reușit și a transmis conducerii iraniene că depinde de ea dacă el va continua sau totul se va termina la masa negocierilor.

Spațiul aerian al Israelului, închis după atacul american, urmează să fie redeschis peste aproximativ două ore.

Armata israeliană a anunțat între timp noi atacuri în vestul Iranului împotriva unor ținte militare, inclusiv lansatoare de rachete.