Reforma pieţei muncii în Spania continuă

Reforma negocierii contractelor colective de muncă a fost votată de Congresul Deputaţilor din Spania cu 169 de voturi, faţă de 159 împotrivă şi 20 de abţineri.

Dezbaterile de miercuri au fost cruciale pentru stabilitatea guvernului socialist, spun analiştii spanioli, care amintesc că dacă decretul prezentat de ministrul muncii, Valeriano Gomez, fost sindicalist, nu ar fi fost aprobat, finalul legislaturii (care se încheie în martie 2012) ar fi fost mult mai aproape.

Considerat deficitar, decretul privind negocierea contractelor colective de muncă a fost criticat atât de patronat, cât şi de sindicate (acestea au negociat mai multe luni la rând, însă au eşuat în final), iar miercuri a fost rândul parlamentarilor opoziţiei, în majoritate de la Partidul Popular, să spună “nu” noii formule propuse de guvern.

Contractele colective de muncă se prelungeau până acum din oficiu, pe termen nelimitat, o clauză pe care patronatele o doreau scoasă din noua lege.

La rândul lor sindicatele doreau menţinerea clauzei.

Prin decretul aprobat, guvernul stabileşte un termen de negociere: cu trei luni înainte de expirarea contractului în vigoare, se poate stabili o perioada de până la 20 de luni pentru negocierea unui nou acord.

În cazul eşuării acordului, discrepanţele se pot rezolva printr-un arbitraj, valabil din punct de vedere juridic.

În acelaşi decret, se reglementează şi problema flexibilităţii interne.

Patronatele doreau o marjă mai mare pentru reorganizarea posturilor

În timp de patronatul dorea o marjă mai mare pentru reorganizarea posturilor şi a zilei de muncă pentru a evita disponibilizările masive şi a se putea adapta la o activitate mai redusă în condiţii de criză economică, sindicatele spuneau că firmele doresc să dispună nelimitat de orele de muncă ale angajatului.

În acest caz, guvernul a decis prin decret că dacă reorganizările interne nu pot fi duse la capăt cu acorduri între firmă şi agenţii sociali, atunci ultimul cuvânt îl are, din nou, un arbitru care va judeca soluţiile corecte.

Patronii de firme mai doreau ca în cazul dificultăţilor economice, să existe posibilitatea suspendării contractelor colective pe domenii de activitate, în special în privinţa salariilor, astfel încât să nu fie pusă în pericol viabilitatea firmei.

Decretul permite firmelor să nu respecte contractele colective dacă dificultăţile menţionate afectează menţinerea locurilor de muncă.

Decretul mai stabileşte că vor fi considerate prioritare contractele colective de muncă stabilite de firme, în faţa celor de domeniu de activitate, în şase puncte importante: salarii, ore suplimentare, orar de muncă, clasificare profesională, modalitate de contractare şi compatibilizarea situaţiei de muncă cu cea personală.

Rezultatul imediat va fi că orice firmă va putea negocia salarii, orar de muncă sau mobilitate de posturi în funcţie de necesitate şi priorităţi şi indiferent de prevederile contractului pe domeniu.

Reforma afectează şi firmele mici şi mijlocii

Reforma afectează şi firmele mici şi mijlocii, până la cele care au minim 10 angajaţi, o problemă care poate facilita înfiinţarea de sindicate până şi în micro-firme.

Toate grupurile, cu excepţia Partidului Socialist, au contestat miercuri în Congres textul guvernului, considerând că limitează drepturile muncitorilor, că este insuficient sau că este o reforma care nu răspunde necesităţilor actuale ale pieţei spaniole a muncii.

Ministrul muncii, Valeriano Gomez, a subliniat că actuala situaţie economică este problematică şi aplicarea urgentă a reformei poate ajuta la recuperarea încrederii în economia spaniolă.

Legea, a spus Valeriano Gomez, va cuprinde măsuri de reducere a orelor de muncă sau de modificare a condiţiilor de muncă atunci când circumstanţele impun aceste situaţii, cu scopul de a îmbunătăţi flexibilitatea internă a firmelor.

Votul a trecut cu sprijinul catalanilor de la Convergencia i Unio care, în schimbul abtinerii, au primit din partea guvernului promisiunea că în preambulul viitoarei legi va fi menţionată şi ideea de relaţionare directă a salariilor cu productivitatea.

Partidul Naţional Basc, aliat pe anumite proiecte al guvernului Zapatero, a decis să se abţină de la vot şi a cerut o menţiune privind egalitatea contractelor pe regiuni cu cele la nivel naţional.

Decretul a trecut astfel de prima fază a dezbaterilor în parlament, urmând să devină, după votul de miercuri, proiect de lege, care va fi dezbătut în regim de urgenţă.