Reformă istorică a statului belgian

Regele Belgiei, Albert al II-lea, a semnat joi, în cadrul unei ceremonii solemne, prima parte a noii reforme a statului, ce marchează sfârşitul cele mai grave crize politice, de peste 500 de zile fără guvern, pe care a cunoscut-o regatul, precizează AFP.

Această reformă parţială concretizează o serie de modificări instituţionale în regiunea Bruxelles, printre care divizarea arondismentului Bruxelles-Hal-Vilvorde (BHV), situat în Flandra, în care se vorbeşte olandeza, dar în care trăieşte o importantă minoritate francofonă.

Acest dosar foarte complex a tensionat viaţa politică belgiană vreme de aproape 50 de ani.

Prin organizarea unei ceremonii la palatul regal, autorităţile au intenţionat să dea o dimensiune solemnă acestei serii de 17 texte legislative, prin prezenţa celor mai importante personalităţi ale statului şi ale celor opt partide politice care au acceptat reforma.

Precedenta ceremonie de acest fel a avut loc în 1994, cu ocazia reformei prin care Belgia a devenit stat federal.

"Exact cu un an în urmă, pesimismul şi o formă de angoasă afectau" ţara, a precizat premierul socialist Elio Di Rupo, referindu-se la criza politică din perioada iunie 2010-decembrie 2011.

"Optimismul este miza de astăzi. Belgiei îi este mai bine şi suntem citaţi din nou ca exemplu", şi-a exprimat el satisfacţia.

Principalii opozanţi ai reformei sunt unele partide din Flandra, în special cel mai important dintre ele, Noua Alianţă Flamandă (N-VA), care acuză formaţiunile ce formează majoritatea că au făcut "prea multe concesii francofonilor".

N-VA contează pe alegerile municipale din octombrie pentru a-şi afirma preeminenţa în Flandra, în perspectiva alegerilor legislative din 2014.

Aleşi din cadrul unei mici formaţiuni separatiste, Vlaams Belang, au manifestat în faţa Palatului Regal, afişând o banderolă pe care se putea citi "Flandra, în cursa BHV".