Referendumul din Doneţk şi Lugansk, "o farsă"

Duminică, s-au desfăşurat în regiunile din estul Ucrainei, Doneţk şi Lugansk, referendumuri, care urmau să confirme autoproclamarea celor două regiuni ca state independente.

Conform datelor anunţate de autorităţile autoproclame din cele două regiuni, referendumurile au avut loc, iar voturile exprimate confirmă dorinţa populaţiei de a declara independenţa celor două aşa-numite republici populare.

Mai mult, cele două formaţiuni au cerut Organizaţiei Naţiunilor Unite recunoaşterea lor şi şi-au declarat dorinţa de a deveni şi membre ONU.

Reacţia autorităţilor de la Kiev faţă de referendumurile din estul statului ucrainean este previzibilă.

Preşedintele interimar al Ucrainei, Aleksandr Turcinov, a numit referendumul o farsă pe care separatiştii o folosesc drept paravan propagandistic pentru crimele pe care le comit.

Totodată, el a anunţat că pe 14 mai parlamentul ucrainean va discuta problema reglementării paşnice a situaţiei din estul Ucrainei.

Totodată, autorităţile de la Kiev au declarat că nu vor pune capăt operaţiunii militare din aceste regiuni.

Moscova tratează referendumul "cu respect"

Reacţia Rusiei a fost de distanţare să spunem sau de neutralitate favorabilă.

Kremlinul a declarat, într-un comunicat de presă, că Moscova tratează cu respect referendumurile şi porneşte de la premisa că realizarea în practică a rezultatelor acestui vot se va desfăşura pe cale civilizată, fără recidive ale violenţelor, prin dialog între reprezentanţii Kievului, Doneţkului şi Luganskului.

Aici trebuie să remarcăm faptul că Rusia consideră că rezultatele referendumului legitimează participarea reprezentanţilor celor două regiuni cu drepturi egale la un dialog cu autorităţile de la Kiev, pe care Rusia, de altfel, nu le consideră legale.

Pe de altă parte, Moscova a declarat că important în această situaţie este ca dialogul să fie încurajat şi salută orice eforturi de mediere, inclusiv pe linia OSCE.

Există o foaie de parcurs propusă de preşedinţia elveţiană, care însă nu a fost dată publicităţii întrucât Kievul şi o parte, se pare, din clasa politică de la Washington nu sunt de acord cu extinderea formulei negocierilor în format cvadripartit: Rusia-Statele Unite-Ucraina-UE, prin participarea reprezentanţilor sud-estului Ucrainei.

După cum a spus Serghei Lavrov, ministrul rus de externe, în discuţiile sale cu secretarul de stat american John Kerry sau ministrul german de externe, Frank-Walter Steinmeier, cei doi s-ar fi pronunţat favorabil în legătură cu această posibilitate.

Kremlinul pregăteşte o "replică dură" la atitudinea României

Referitor la urmările incidentului de sâmbătă, când România i-a refuzat vicepremierului rus Dmitri Rogozin dreptul de survol al teritoriului naţional, trebuie spus că Dmitri Rogozin s-a aflat în ultimele zile în centrul mai multor scandaluri diplomatice, cu implicarea Moscovei, Chişinăului şi Bucureştiului, şi s-a angajat într-un schimb de replici tăioase, cum le-a caracterizat presa rusă, în reţele de socializare cu liderii de la Bucureşti şi de la Chişinău.

Pe de altă parte, vicepremierul rus a declarat că va insista pe lângă ministerul rus de externe şi l-a informat şi pe premierul Dmitri Medvedev în legătură cu acest incident.

Deci, va insista pe lângă ministerul rus de externe să aibă o reacţie cât se poate de dură la modul în care au acţionat autorităţile române şi la declaraţiile premierului român Victor Ponta.

A spus Rogozin că în persoana acestuia, România a declarat că dacă la conducere s-ar fi aflat premierul şi nu preşedintele, adică Traian Băsescu, ar fi folosit un avion de vânătoare pentru a obliga avionul rus să aterizeze pe teritoriul României.

Rogozin a spus "dacă după aşa ceva..., nu mai avem în general ce să discutăm cu ei" - o declarţie foarte dură.

El a declarat că, de fapt, sancţiunile sunt impuse unor persoane şi este cu totul altceva în opinia lui Rogozin să declari că vei aduce la sol cu forţa, cu ajutorul aviaţiei militare, un avion la bordul căruia se află membri ai guvernului rus.

Rusia "ar putea riposta"

Şi, de asemenea, Rogozin a spus că reacţia ministerului rus de externe, după cum spuneam, va fi pregătită, va fi gândită, va fi o reacţie dură şi că problema de fapt nu constă în securitatea lui, ca persoană, sau securitatea fizică a anumitor persoane, ci faptul că România, ca şi Ucraina, care, de asemenea, i-a refuzat dreptul de survol, pun sub semnul întrebării dreptul cetăţenilor ruşi, inclusiv al demnitarilor, de a tranzita pe calea aerului teritoriile acestor ţări.

Trebuie menţionat că Rusia ar putea lua anumite măsuri de răspuns.

Preşedintele Comitetului internaţional pentru relaţii internaţionale al Dumei, Aleksei Puşkov, a declarat că cei care aplică asemenea măsuri trebuie să ia în calcul posibilitatea că Rusia ar putea riposta.