Referendum privind viitorul Republicii Autonome Crimeea

Parlamentul Republicii Autonome Crimeea a anunţat astăzi că va organiza un referendum pentru a determina viitorul regiunii.

În discuţie este inclusiv extinderea autonomiei.

Parlamentul din Crimeea, care s-a adunat astăzi în condiţii excepţionale, când în clădire se aflau persoane înarmate, în număr de până la 120, înarmate cu toate tipurile de arme de infanterie uşoare şi grele, a reuşit să adune cvorum şi să adopte, practic, două rezoluţii.

Este vorba, aşa cum ai spus, de organizarea unui referendum pe 25 mai privind de fapt extinderea prerogativelor sau autonomiei acestei republici, care este o republică autonomă în componenţa Ucrainei, este vorba de o autonomie, să spun aşa, parţială şi formularea acestui referendum, conform diverselor surse din mediile ucrainene, variază de la extinderea puterii autorităţilor locale la susţinerea independenţei statale a Crimeei în componenţa Ucrainei.

Parlamentul nu şi-a pus problema secesiunii de Ucraina. O a doua decizie a fost demiterea cabinetului de miniştri al Crimeii, inclusiv a primului ministru Mohliov.

Aceasta este situaţia în momentul de faţă, nu se ştie în ce măsură a fost şi cum a fost rezolvat incidentul cu persoanele înarmate şi cine au fost acestea.

Crimeea, subiectul consultărilor internaţionale

Pe de altă parte, situaţia din Crimeea este subiectul unor foarte intense consultări internaţionale în acest moment.

Rusia este presată de partea NATO, a SUA şi a ţărilor Uniunii Europene, nu mai vorbim de Ucraina, de a nu profita de situaţie pentru a determina o secesiune a Crimeii.

Preşedintele interimar al Ucrainei, Alexander Turcinov, a declarat astăzi în termen imperativ ca militarii ruşi de la baza de la Sevastopol şi alte baze să rămână în teritoriul acestor baze, pentru că altfel, dacă se vor deplasa în afara lor, cu atât mai mult înarmaţi, aceasta va fi considerată o agresiune.

A cerut structurilor de forţă să ia toate măsurile pentru a opri orice manifestări de acest gen, după ce a fost aprobat, premierul Arseniy Yatsenyuk a scăzut cumva intensitatea declaraţiilor, declarând că Ucraina va rezolva totul pe cale exclusiv paşnică şi nu se va lăsa antrenată sau angajată în confruntări, aşa cum încearcă să o atragă alţii şi se adresează locuitorilor din Crimeea, promiţându-le că vor fi respectate interesele acestora, indiferent de deosebirile de limbă, de religie şi aşa mai departe.

Apel la adresa Rusiei

Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, NATO a lansat un apel Rusiei de a se abţine de la orice fel de provocare, potrivit corespondentului RRA la Bruxelles.

"Sunt extrem de îngrijorat de evoluţiile recente din Crimeea, acţiunile din această dimineaţă ale unui grup înarmat sunt periculoase şi iresponsabile.

"Cer imperativ Rusiei să nu acţioneze în vreun fel care să contribuie la escaladarea tensiunilor sau care să genereze confuzie", spune Anders Fogh Rasmussen.

Este puţin probabil ca Rusia să intervină militar în acest conflict, în situaţia actuală.

Există o declaraţie a secretarului de stat american John Kerry, din care rezultă că Vladimir Putin i-a promis lui Barack Obama că Rusia nu va interveni militar în Ucraina.

Există, de asemenea, o declaraţie a preşedintelui Parlamentului rus, Serghei Narîşkin care se află astăzin în Turcia şi care a declarat că Rusia respectă integritatea teritorială a Ucrainei, dar autorităţile ruse înţeleg întreaga măsură a deosebirilor dintre diversele regiuni ale acestei ţări şi de asemenea el a spus că schimbarea de putere în Ucraina nu poate fi considerată integral constituţională sau corespunzătoare Constituţiei, întrucât schimbarea de putere, a spus el, nu poate să aibă loc cu ajutorul unor argumente precum bâtele de baseball sau răngile.