Referendum în Turcia. Sfârșitul republicii lui Atatürk?

Funcţia de prim-ministru va fi abolită, iar preşedintele va numi Cabinetul şi un număr neprecizat de vicepreşedinţi; tot preşedintele va emite decrete privind funcţionarea ministerelor şi numirea înalţilor oficiali; acelaşi preşedinte, spre deosebire de funcţia apolitică de până acum, va putea deţine funcţia de conducere într-un partid politic, va putea să declare starea de urgenţă, fără să mai ceară acordul Cabinetului şi preia, de sub sarcina Parlamentului, proiectarea bugetului ţării - aşa arată cele mai probabile consecinţe ale referendumului, convocat duminică în Turcia de preşedintele Recep Tayyip Erdoğan şi este - în câteva cuvinte - ceea ce mulţi experţi au definit drept neootomanism sau instituirea unui regim autocratic la Ankara.

La 9 luni de la tentativa eşuată de lovitură de stat, preşedintele Erdoğan se foloseşte de reprimarea ei brutală, pentru a reforma complet scena politică internă.

Turcia va trece, de la un sistem parlamentar la unul prezidenţial, cu posibilitatea ca actualul şef al statului să mai rămână la putere până în 2029, deşi mulţi se tem că, de fapt, pe termen nedefinit şi asupra unei ţări, care va abandona, se pare, laicitatea.

Dată fiind imporanţa şi influenţa gigantice pe care Turcia le are pe scena politică internaţională, referendumul va avea consecinţe şi pe plan extern.

Referendumul de dumincă, din Turcia, va aduce la urne milioane de alegători, pentru a spune "da" modificării Constituţiei, sau pentru a respinge reforma propusă de Guvernul islamo-conservator şi de preşedintele Recep Tayyip Erdoğan.

Susţinătorii preşedintelui Erdoğan spun că o victorie a acestuia ar fi meritată, după eforturile pe care le-a făcut pentru a readuce valorile musulmane în viaţa publică şi după succesele sale ecomonice. Dacă tabăra "da" va câştiga, atunci, potrivit noii Constituţii, postul de prim-ministru va fi suprimat şi vor spori puterile preşedintelui, care va avea dreptul să numească şi să revoce miniştri, dar şi să intervină în justiţie.

Modificarea Constituţiei ar permite, de asemenea, preşedintelui Erdoğan să rămână la putere încă două mandate de cinci ani, adică până în 2029.

Susţinătorii preşedintelui turc mai spun că, odată cu reforma constituţională, ţara va putea avea un guvern puternic şi capabil să facă faţă provocărilor actuale de securitate, dar şi celor economice.

Opozanţii preşedintelui Recep Tayyip Erdoğan spun că o Constituţie modificată nu ar face decât să întărească puterile prezidenţiale şi se tem că acest lucru ar însemna o îndepărtare de valorile occidentale, cum spun democraţia şi libertatea de exprimare.

Agenţia Reuters scrie că opozanţii preşedintelui turc se mai tem şi de faptul că modificarea Constituţiei ar afecta bazele societăţii laice, fondate de Mustafa Kemal Atatürk, preşedintele considerat fondatorul Turciei moderne.

Kemal Kılıçdaroğlu, cel care conduce în prezent partidul fondat de Atatürk, Partidul Republican al Poporului, a spus că, dacă standardele democratice ar fi înlăturate, atunci, acest lucru ar fi contrar voinţei lui Atatürk.

Însă, Agenţia France-Presse relatează că, de-a lungul întregii campanii pentru referendum, preşedintele Erdoğan l-a invocat în mod repetat pe Mustafa Kemal Atatürk tocmai pentru a putea respinge criticile detractorilor săi, şi a spus că ceea ce vor să facă el şi partidul său şi Atatürk a făcut.

France-Presse îl citează pe directorul Institutului Francez de Studii Anatoliene, de la Istanbul, Jean-François Pérouse, care a spus că sistemul Atatürk nu trebuie idealizat, că şi acesta era autoritar şi că nu trebuie comparate actualul context politic cu cel din vremea lui Atatürk, pentru că sunt complet diferite.

Totuşi, în timpul crizei diplomatice dintre Turcia şi Uniunea Europeană şi, mai ales, cu Germania şi Olanda, unde au fost anulate câteva mitinguri electorale pro Erdoğan, cotidianul german "Bild" a scris că, dacă Atatürk ar fi fost prezent, ar fi spus "nu" modificării Constituţiei şi întăririi puterilor lui Erdoğan.

Analiştii sunt de părere că rezultatul referendumului de duminică din Turcia va influenţa soarta ţări pentru o generaţie.

În cazul unei victorii a taberei "da", aşa cum arată sondajele, va fi declanşată cea mai radicală reformă a scenei politice interne din Turcia, din ultima sută de ani.

Sondajele de opine, publicate ieri, arată o victorie la limită a taberei "da, în timp ce tabăra "nu", a opoziţiei, a acuzat Guvernul că i-a limitat spaţiul de campanie.

Rezultatul referendumului din Turcia va avea ecouri şi pe plan extern, având în vedere rolul jucat de Ankara în crizele internaţionale ale momentului, fie că ese vorba despre lupta împotriva grupării teroriste Statul Islamic, în Siria şi în Irak, de criza migraţiei spre Europa, ori de relaţiile Turciei cu Rusia şi Statele Unite.

Agenţia Reuters consideră că referendumul de duminică este cel mai mare test de până acum pentru preşedintele Recep Tayyip Erdoğan.

O asemena mişcare de forţă a fost deja lansată astăzi din partea Turciei, ministrul de externe Mevlüt Çavuşoğlu a avertizat Europa că vor fi reevaluate toate acordurile privind migraţia, dacă Bruxelles-ul nu dă un răspuns pozitiv solicitării de ridicare a vizelor pentru turci.