Referendum în Kârgâzstan privind Constituţia

Birourile de vot au fost deschise în Kârgâzstan pentru un referendum asupra noii Constituţii, considerat vital de guvernul interimar după recentele violenţe interetnice mortale din sudul ţării.

Aproximativ 2,5 milioane de alegători urmează să răspundă cu da sau nu proiectului de Constituţie, al cărei principal amendament diminuează considerabil competenţele preşedintelui, pentru a se evita concentrarea puterii în mâinile unei singure persoane.

Măsurile de securitate au fost consolidate, mai ales în oraşul Osh, al doilea ca mărime din această fostă republică sovietică şi centrul unor confruntări dintre kârgâzi şi minoritatea uzbecă, soldate cu până la 2 000 de morţi, potrivit autorităţilor interimare.

Autorităţile le permit cetăţenilor să voteze oriunde se află în ziua referendumului, având în vedere numărul mare al refugiaţilor.

În total, 189 de observatori din 18 organizaţii internaţionale monitorizează referendumul.

2 281 de sectii de vot sunt deschise în Kârgâzstan si încă 38 pentru kârghâzii din străinătate.

Circa 7 500 de poliţişti şi tot atâţia voluntari ajută la desfăşurarea în siguranţă a consultării publice.

Deschise de la ora locală 08:00, birourile se vor închide la ora 20:00 şi primele rezultate urmează a fi cunoscute luni.

Preşedintele înlăturat de la putere, Kurmanbek Bakiev, a fugit din Kârgâzstan după revolta din aprilie, soldată cu 87 de morţi, generată de atitudinea sa autoritară şi de nepotismul care a caracterizat mandatul său. Opoziţia a preluat puterea şi a format un Guvern provizoriu.

Această revoltă a fost urmată de mai multe valuri de violenţe. Preşedintele interimar Rosa Otunbaieva a insistat asupra faptului că nu este posibilă restabilirea ordinii în ţară "fără adoptarea Constituţiei şi formarea structurilor statului".

Dar experţii şi organizaţiile neguvernamentale au avertizat asupra pericolului pe care îl reprezintă organizarea acestui scrutin în condiţiile actuale.

Această decizie, precum şi repatrierea a zeci de mii de refugiaţi în zone "aproape de nelocuit" riscă să transforme situaţia într-una şi mai instabilă, a avertizat Human Rights Watch (HRW).

Din punct de vedere istoric, relaţiile dintre minoritatea uzbecă (ce reprezintă între 15 şi 20 la sută din populaţia Kârgâzstanului) şi kârgâzi sunt tensionate mai ales din cauza diferenţelor economice care frustrează în special uzbecii.

Din motive de securitate, Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) a renunţat să mai trimită observatori pentru acest referendum, urmărit îndeaproape în străinătate, mai ales în Statele Unite şi Rusia.

Din cauza frontierelor sale cu Uzbekistan, Tadjikistan, dar mai ales cu China şi Kazahstan, Kârgâzstanul este o platformă strategică pentru Statele Unite şi pentru Rusia, care exploatează aici fiecare câte o bază militară.