Referendum în Croaţia pentru aderarea la UE

Interes şi speranţă la Bruxelles cu doar două zile înainte de referendumul din Croaţia, următoarea etapă în procesul de aderare a ţării la Uniunea Euroeană după tratatul semnat la sfârşitul anului trecut.

Cei 4 milioane şi jumătate de croaţi, despre care s-a spus de multe ori că sunt mai curând eurosceptici, sunt aşteptaţi să-şi dea votul care, dacă va fi pozitiv, va face din Croaţia cea de-a 28-a membră a Uniunii începând cu iulie anul viitor.

Răspunsul majoritar NU ar însemna că fondurile de preaderare pot fi cheltuite, dar nu vor urma cele pregătite pentru perioada de după intrarea în Uniune, iar Croaţia ar fi nevoită să aştepte un alt val, poate în deceniul următor.

Cel puţin până duminică nici una din cele două variante nu poate fi exclusă.

Susţinerea pentru aderare a scăzut

Potrivit ultimelor sondaje de opinie, susţinerea pentru aderare a scăzut sub 60%; unele estimări dau chiar 55%.

Cu suficient euroscepticism în statele deja membre şi cu suficiente probleme economice în această perioadă, l-am întrebat pe Peter Stano, purtător de cuvânt al comisarului pentru extindere, de ce ar dori Uniunea încă un membru.

"Extinderea nu e parte a problemei ci, din contră, poate oferi o soluţie. E un lucru bun pentru ţările în cauză şi mai ales pentru cetăţenii lor, dar e un lucru bun şi pentru noi deoarece ne asigurăm cu privire la securitatea şi prosperitatea, până la urmă, pe care le dorim pe termen lung. "

"Aşteptăm cu interes referendumul de duminică şi sperăm că va fi un semnal puternic pentru integrarea europeană. Aderarea e bună pentru Croaţia, pentru zona Balcanilor de Vest şi pentru Europa", a explicat Peter Stano.

Aşteptări pesimiste pentru 2012

Produsul Intern Brut pe cap de locuitor al Croaţiei este de 61% din media europeană, faţă de 46% în cazul României sau 44% în cazul Bulgariei.

Criza economică a afectat însă puternic creşterea, iar aşteptările pentru acest an sunt pesimiste.

Fondurile Uniunii Europene sunt considerate de politicienii pro-aderare o chestiune vitală, iar puterea de la Zagreb nu a evitat să vorbească în ultimele zile în termeni ultimativi, precum "acceptarea aderării e o chestiune de viaţă şi de moarte' sau 'refuzul ar duce la pierderea de locuri de muncă şi retragerea investitorilor".

Rămâne de văzut ce efecte vor avea pentru Croaţia astfel de mesaje şi dacă asigurările date de preşedintele Ivo Iusipovici la ceremonia din decembrie de semnare a tratatului de aderare au reuşit sau nu să diminueze suficient temerile croaţilor.

"Astăzi, Croaţia nu-şi cedează Ununii Europene greu câştigata suveranitate, ci investeşte o parte a acestei suveranităţi în Uniunea Eurpeană. Odată cu acceptarea Croaţiei, Europa câştigă una din cele mai valoroase şi frumoase zone ale continentului, dar mai presus de toate câştigă un promotor al păcii, democraţiei şi respectului faţă de lege", a declarat preşedintele Croaţiei.

Croaţia a formulat solicitarea de aderare în 2003 şi a început negocierile pe capitole în 2005.

Tratatul semnat în decembrie nu include un mecanism de verificare şi cooperare pentru justiţie, aşa cum a fost cazul pentru România şi Bulgaria, dar prevede restricţiile pe piaţa muncii sau necesitatea de a privatiza şantierele navale aflate în dificultate.

Progresele Croaţei vor fi monitorizate şi dacă vor decide la referendum că vor, croaţii vor primi într-un singur an, primul de la aderare, circa 450 de milioane de euro, adică 1% din Produsul Intern Brut, pentru proiecte de dezvoltare.