Ascultă Radio România Actualitaţi Live

Referendum cu repetiţie

Istoria referendumului pare să se repete în Grecia. În 1932 autorităţile de la Atena au oprit rambursarea datoriei externe a Greciei tot printr-un referendum.

Proteste în capitala Atena. Foto: Reuters.

Articol de Florin Matei, 03 Noiembrie 2011, 11:58

Guvernul elen a votat în favoarea propunerii premierului Georgios Papandreou de convocare a unui referendum privind planul de salvare a Greciei.

Votul a avut loc cu numai câteva ore înainte ca preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, cancelarul german, Angela Merkel, şi lideri ai Uniunii Europene şi Fondului Monetar Internaţional să se întâlnească cu oficiali eleni la o reuniune de urgenţă programată să aibă loc la Cannes, înaintea summitului G-20.

Anunţul premierului Greciei Giorgios Papandreou privind referendumul a fost criticat atât de lideri europeni cât şi de miniştri ai cabinetului de la Atena.

Grecii ar trebui să spună repede şi clar dacă mai rămân sau nu în zona euro, au afirmat lideri europeni, iar ministrul grec al Dezvoltării, Michalis Chryssohoidis, a cerut ca planul european de salvare financiară a Greciei să fie ratificat rapid de parlament şi s-a declarat împotriva organizării referendumului.

Referendumul ar putea pune în pericol nu numai prezenţa Greciei în zona euro dar chiar şi stabilitatea monedei europene, avertizează specialiştii.

Temerile ar avea şi un substrat istoric, Grecia nefiind la prima situaţie de acest gen.

În 1932 autorităţile de la Atena au oprit rambursarea datoriei externe a Greciei tot printr-un referendum. Default-ul (intrarea în incapacitatea de plată) s-a prelungit 32 de ani, până în 1964.

Foto: Evoluţia crizei în Grecia. Click pe imagine pentru mărire


Grecia, între greve prelungite şi promisiuni de austeritate

În timp ce autorităţile de la Atena promit şi, în anumite cazuri, chiar aplică măsuri de austeritate menite să reducă deficitul bugetar şi să evite intrarea ţării în incapacitate de plată, sindicatele din transporturi, administraţie dar şi agricultură organizează greve generale care se întind pe parcursul mai multor zile.

Liderii europeni sunt nemulţumiţi de încetineala cu care se aplică măsurile de austeritate dar şi de momentele de ezitare ale autorităţilor de la Atena, precum referendumul anunţat de premierul Georgios Papandreou.

Reuniţi la Cannes cu ocazia summit-ului G20 (foto Reuters - Cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Nicolas Sarkozy), în perioada 1-2 noiembrie 2011, liderii europeni au sporit presiunea asupra Greciei, nemulţumiţi de anunţul surpriză al premierului elen privind organizarea unui referendum pe tema planului de salvare.

Preşedintele francez Nicolas Sarkozy a cerut chiar Greciei să se hotărască rapid dacă vrea să rămână sau nu în zona euro, în timp ce FMI şi Uniunea Europeană au avertizat că nu vor elibera următoarea tranşă din ajutorul extern de anul trecut, în valoare de 8 miliarde de euro, decât după organizarea referendumului.

Referendumul a fost aprobat de guvernul grec la 1 noiembrie. Consultarea ar urma să aibă loc la 4 decembrie, iar miza va fi apartenenţa Greciei la zona euro, după cum a anunţat premierul elen, Georgios Papandreou, la finalul discuţiilor purtate la Cannes cu preşedintele francez şi cancelarul german.

--fb1La 28 octombrie, preşedintele francez Nicolas Sarkozy, comenta după hotărârile luate la mijlocul săptămânii la Bruxelles, că primirea Greciei în zona euro, în anul 2001, "a fost o decizie greşită", însă salvarea ei înseamnă acum salvarea Europei.

Pe 27 octombrie liderii zonei euro au căzut de acord în cursul nopţii de miercuri asupra unui pachet de măsuri globale pentru depăşirea crizei datoriilor. În baza acestuia, Greciei îi vor fi şterse jumătate din datorii şi va fi asigurată şi consolidarea Fondului de stabilitate financiară.

La 21 octombrie, miniştrii de finanţe din zona euro au decis deblocarea unei noi tranşe de opt miliarde de euro din împrumutul acordat în 2010, considerată vitală pentru ca Grecia să poată evita falimentul.

Grecia va primi a şasea tranşă din împrumut în prima jumătate a lunii noiembrie dacă şi Fondul Monetar Internaţional îşi va da acordul.

Noul pachet de austeritate,prevăd în principal reducerea masivă a numărului bugetarilor, suspendarea contractelor colective de muncă şi creşteri de taxe şi impozite.

Pe 20 octombrie, cel puţin 60 de mii de protestatari s-au adunat în Piaţa Syntagma, în faţa Parlamentului din Atena, potrivit poliţiei (foto Reuters). Au avut loc ciocniri violente între grupări diferite de protestatari, dar şi între manifestanţi şi poliţie.

Greva generală care a paralizat Grecia timp de 48 de ore şi la care au participat atât sindicatele din mediul public, cât si cele din mediul privat, a determinat închiderea unor departamente guvernamentale, birouri, întreprinderi, magazine şi a paralizat serviciile de transport.

Cursele aeriene interne şi internaţionale au fost amânate, din cauza unei greve de 12 ore a controlorilor de trafic.

Grecii contestau noile măsuri de austeritate, care prevăd în principal reducerea masivă a numărului bugetarilor, suspendarea contractelor colective de muncă şi creşteri de taxe şi impozite.

O grevă de 24 de ore tocmai fusese organizată pe 5 octombrie, când în faţa clădirii parlamentului elen s-au adunat mii de oameni, care se opun politicii actualului Guvern, un guvern care încearcă să reducă masiv cheltuielile bugetare, pentru a micşoara datoria externă.

Şcolile au fost închise, cursele feriboturilor şi zborurile au fost anulate, în timp ce spitalele au funcţionat cu personal redus.

La 2 octombrie, guvernul elen a aprobat întreruperea contractelor a aproximativ 30 de mii de angajaţi, până la sfârşitul anului. Alte concedieri ar putea rezulta şi din desfiinţarea sau fuzionarea a 20 de servicii şi organisme publice. Executivul de la Atena a anunţat noi măsuri de austeritate şi a aprobat proiectul de buget pe 2012.

Foto (Reuters): Premierul grec Giorgios Papandreou.

Pe 26 şi 27 septembrie ambuteiaje uriaşe au îngreunat circulaţia pe străzile Atenei din cauza unei greve a angajaţilor de la metrou şi autobuze. Şi poliţiştii au protestat faţă de măsurile de austeritate.

Pe 23 septembrie, agenţia de evaluare financiară Moody's a anunţat retrogradarea cu două trepte a ratingului pentru depozite şi datorii a opt bănci greceşti. Agenţia financiară spunea că decizia are la bază majorarea riscului deprecierii suplimentare ale obligaţiunilor elene, declinul economiei greceşti şi reducerea depozitelor.

Dintre acestea, şase grupuri bancare sunt prezente şi în România: Banca Naţională a Greciei, acţionar majoritar la Banca Românească, Alpha Bank, EFG Eurobank, respectiv Bancpost, Piraeus Bank şi ATE Bank.

La 14 septembrie, cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Nicolas Sarkozy au discutat situaţia economică din Grecia cu premierul Georgios Papandreou, în încercarea de a preveni o escaladare a crizei datoriilor din zona euro.

Discuţiile au avut loc pe fondul presiunilor făcute de preşedintele american Barack Obama, care a cerut politicienilor europeni să depună eforturi în acest sens.

Pe 8 septembrie, Franţa a ratificat cel de al doilea plan de sprijinire a Greciei, în valoare de 160 de miliarde de euro, convenit pe 21 iulie, la Bruxelles, de şefii de stat şi de guvern din zona euro.

Cu doar o zi în urmă, la 7 septembrie, Curtea Constituţională a Germaniei a validat participarea acestei ţări la ajutorul financiar acordat Greciei în 2010 şi la crearea instrumentului european de stabilitate financiară.

Cutea Constituţională a respins astfel plângerile formulate de un grup de economişti eurosceptici şi de un deputat conservator, care solicitau o condamnare în bloc a iniţiativelor cancelarului Angela Merkel.

Pe 18 august, Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional au început un nou audit al finanţelor Greciei, înaintea furnizării, în septembrie, a celei de-a şasea tranşe de împrumut, de opt miliarde de euro.

Liderii zonei euro au anunţat pe 21 iulie, la finalul unui summit de urgenţă, un al doilea plan de ajutor pentru Grecia de aproximativ 160 de miliarde de euro, în care se vor implica "voluntar" şi băncile creditoare ale Greciei.

Noul plan pentru Grecia presupune un împrumut de 109 miliarde de euro de la UE şi de la FMI şi aproximativ 50 de miliarde de la băncile private, adică un total de aproximativ 160 de miliarde de euro pentru următorii trei ani.

Pe 2 iulie, miniştrii de finanţe din zona euro au hotărât să deblocheze, până la data de 15 iulie, cea de-a cincea tranşă din împrumutul pentru Grecia.

Bani erau consideraţi absolut necesari guvernului de la Atena pentru a evita falimentul.

Este vorba de 8,7 miliarde de euro de la Uniunea Europeană, la care se vor adăuga 3,3 miliarde de euro de la Fondul Monetar Internaţional.

La 29 iunie, parlamentul grec a votat în favoarea unui pachet de măsuri drastice de austeritate menite să salveze ţara de la faliment. Pachetul ar urma să aducă la buget, în următorii cinci ani, încasări de 28 de miliarde de euro.

Pachetul de măsuri care include creşterea taxelor, reducerea cheltuielilor şi vânzarea de obligaţiuni ar trebui să aducă încasări la buget de 28 de miliarde de euro, în următorii cinci ani.

Planul de austeritate supus votului este necesar pentru ca Grecia să primească ultima tranşă din împrumutul de 110 miliarde de euro.

Pe 21 iunie, parlamentul a aprobat remanierea guvernamentala realizata la 17 iunie. Numai trei sunt miniştrii care nu se regăsesc pe lista noului cabinet.Principala schimbare şi singura confirmare este aceea a ministrului finanţelor.

Evangelos Venizelos, fost şi actual vicepremier, până ieri ministrul apărării naţionale, va prelua cea mai dificilă misiune la conducerea ministerului de finanţe, în vreme ce fostul ministru, Georges Papaconstantinou, va prelua ministerul mediului.

Presa elenă scria că remanieree guvernamentală este superficială şi că schimbările par mai mult o rotire de cadre decât o soluţie pentru problemele Greciei.

La 17 iunie, o grevă generală de 24 de ore a blocat transportul maritim şi feroviar, serviciile administrative şi comerţul în Atena şi în marile oraşe ale ţării. Sindicaliştii au protestat faţă de anunţul autorităţilor elene de a adopta noi măsuri de austeritate.

Pe 11 mai, o altă grevă generală a paralizat Grecia.

Două dintre cele mai importante sindicate din Grecia au organizat o grevă de o zi în domeniul serviciilor publice şi cel al transporturilor, în semn de protest faţă de măsurile de austeritate ale guvernului.

Standard&Poor's a retrogradat la 9 mai ratingul Greciei cu două trepte, de la nivelul "BB-" la "B", din cauza îngrijorării că restructurarea datoriilor devine tot mai probabilă.

Pe 29 martie ratingul Greciei, aflat deja la nivelul "junk" (nerecomandat pentru investiţii), fusese deja revizuit cu două trepte la nivelul "BB-", cu perspectivă negativă, de agenţia de rating Standard & Poor's.

La 7 martie, agenţia Moody's a coborât cu trei trepte, de la "Ba1" la "B1" ratingul Greciei, cu perspectivă negativă, anunţând că decizia reflectă dificultăţile economice persistente şi riscul ca statul să intre în incapacitate de plată după 2013.

Pe 23 februarie, confruntări violente au avut loc în Atena între protestatari şi forţele de ordine. Grecia a fost afectată de o grevă generală de 24 de ore atât în sectorul public, cât şi în cel privat. Mii de muncitori au mărşăluit în capitala Atena către parlament pentru a protesta faţă de politicile de austeritate.

La 15 februarie, angajaţii companiilor de transport în comun din Grecia au fost în grevă, nemulţumiţi de intenţiile Guvernului de a restructura firmele de profil din sectorul public, care au înregistrat pierderi importante în ultimii ani.

Pe 10 februarie, autoritatea elenă pentru statistică (ESA) a anunţat că rata şomajului din Grecia a urcat în noiembrie 2010 la 13,9%, cel mai ridicat nivel din peste 20 de ani, de la 10,6% în aceeaşi perioadă din 2009.

În octombrie, 13,5% din populaţia activă a ţării era şomeră. Situaţia şomajului în Grecia s-a înrăutăţit în condiţiile în care ţara a intrat în al treilea an de recesiune, din cauza măsurilor de austeritate fără precedent.

La 31 ianuarie, angajaţii metroului au organizat o grevă de 24 de ore, iar şoferii autobuzelor au oprit lucrul timp de cinci ore.

Proiectul care i-a nemulţumit pe transportatori prevedea, între altele, desfiinţarea a circa 1.500 de locuri de muncă, dintr-un total de 12.000, precum şi reduceri salariale neprecizate.

Pe 10 dec 2010, guvernul Greciei a anunţat noi tăieri de salarii în sectorul de stat, la sugestia creditorilor internaţionali, care supraveghează reducerea cheltuielilor publice.

Diminuarea salariilor din sectorul public influenţează şi mediul privat, în condiţiile în care Grecia are, deja, cu 20% mai mulţi săraci decât anul trecut, iar rata oficială a şomajului se apropie de 13 procente.

La sfârşitul lui octombrie 2010, transporturile feroviare din Grecia au fost grav perturbate din cauza unei greve de patru zile, prin care angajaţii protestează faţă de proiectul de privatizare a companiei de căi ferate.

Pe 5 august 2010, şeful misiunii FMI la Atena anunţa că Grecia va primi a doua tranşă din împrumutul extern luat de la FMI şi Comisia Europeană, datorită programului de austeritate al guvernului elen.

O comisie formată din oficiali FMI, CE şi BCE a fost prezentă timp de 2 sătpămâni în Grecia pentru a evalua progresele guvernului în privinţa măsurilor convenite în acordul pe trei ani pentru 110 miliarde de euro.

La 2 iunie 2010, ministrul elen de Finanţe, George Papaconstantinou (foto), anunţa că guvernul Grecia va vinde participaţii la mai multe companii din domeniile feroviar, utilităţi şi poştă, pentru a reduce deficitul bugetar.

Guvernul Greciei îşi va menţine însă cele 20 de procente pe care le deţine în cadrul grupului telecom OTE, prezent şi în România.

Pe 11 mai 2010, guvernul elen a solicitat oficial prima tranşă, de 20 de miliarde de euro, din programul de susţinere financiară al Uniunii Europene şi FMI, într-un climat de incertitudini marcat de scăderea burselor.

În schimbul ajutorului, Grecia s-a angajat să aplice un program drastic de austeritate în vederea reducerii deficitului bugetar care, anul trecut, a atins 14% din PIB.

La 2 mai 2010, premierul elen Giorgios Papandreou a anunţat în mod oficial încheierea unui acord cu Fondul Monetar Internaţional şi Uniunea Europeană. El a afirmat că acordul cu organismele internaţionale cere sacrificii importante, necesare însă pentru evitarea falimentului ţării.

Acesta prevede o finanţare cu 120 de miliarde de euro a deficitului bugetar al Greciei în următorii trei ani. Premierul avertizează că este vorba despre un pachet de dimensiuni fără precedent.

"Presiuni sporite" asupra Greciei
În lume 03 Noiembrie 2011, 07:51

"Presiuni sporite" asupra Greciei

Preşedintele francez Nicolas Sarkozy a cerut Greciei să se hotărască rapid dacă vrea să rămână în zona euro, iar FMI şi UE au...

"Presiuni sporite" asupra Greciei
Franţa „nu poate exista fără agricultură”
În lume 21 Februarie 2024, 13:47

Franţa „nu poate exista fără agricultură”

Guvernul Franţei a anunţat noi măsuri de răspuns la revendicările agricultorilor.

Franţa „nu poate exista fără agricultură”
Rusia a lansat în timpul nopţii 19 drone şi şase rachete asupra Ucrainei
În lume 21 Februarie 2024, 10:32

Rusia a lansat în timpul nopţii 19 drone şi şase rachete asupra Ucrainei

Rusia a lansat în timpul nopţii 19 drone şi şase rachete asupra Ucrainei, iar sistemele ucrainene de apărare antiaeriană au...

Rusia a lansat în timpul nopţii 19 drone şi şase rachete asupra Ucrainei
Mai multe rachete israeliene au lovit capitala siriană, Damasc
În lume 21 Februarie 2024, 10:29

Mai multe rachete israeliene au lovit capitala siriană, Damasc

Mai multe rachete israeliene au lovit miercuri cartierul Kafr Soussa din capitala siriană, Damasc, potrivit presei de stat...

Mai multe rachete israeliene au lovit capitala siriană, Damasc
Un fost informator al FBI acuzat de declaraţii false în privinţa preşedintelui Joe Biden are relaţii cu serviciile de informaţii ruse
În lume 21 Februarie 2024, 10:25

Un fost informator al FBI acuzat de declaraţii false în privinţa preşedintelui Joe Biden are relaţii cu serviciile de informaţii ruse

Procurorii americani afirmă că un fost informator al FBI, pus sub acuzare pentru că a minţit în legătură cu acuzaţii de...

Un fost informator al FBI acuzat de declaraţii false în privinţa preşedintelui Joe Biden are relaţii cu serviciile de informaţii ruse
Ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba a declarat că Avdiivka nu ar fi căzut dacă Ucraina ar fi primit arme prin pachetul de asistenţă
În lume 21 Februarie 2024, 08:47

Ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba a declarat că Avdiivka nu ar fi căzut dacă Ucraina ar fi primit arme prin pachetul de asistenţă

Şeful de Stat Major al armatei ruse, generalul Valerii Gherasimov, a vizitat trupele care luptă în războiul din Ucraina,...

Ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba a declarat că Avdiivka nu ar fi căzut dacă Ucraina ar fi primit arme prin pachetul de asistenţă
Problema dublei cetăţenii a românilor din Spania ar putea fi rezolvată în scurt timp
În lume 21 Februarie 2024, 08:43

Problema dublei cetăţenii a românilor din Spania ar putea fi rezolvată în scurt timp

Problema dublei cetăţenii a românilor din Spania ar putea fi rezolvată în scurt timp - a spus preşedintele Senatului, Nicolae...

Problema dublei cetăţenii a românilor din Spania ar putea fi rezolvată în scurt timp
Qatarul a făcut cunoscut că medicamentele furnizate de Franţa au ajuns în posesia ostaticilor israelieni
În lume 21 Februarie 2024, 08:11

Qatarul a făcut cunoscut că medicamentele furnizate de Franţa au ajuns în posesia ostaticilor israelieni

Statele Unite au blocat prin veto o rezoluţie a Consiliului de Securitate ONU prin care se cerea o încetare imediată a...

Qatarul a făcut cunoscut că medicamentele furnizate de Franţa au ajuns în posesia ostaticilor israelieni