Redresarea economică, obiectiv principal al UE în 2013
Singura realizare a Europei în 2013 a fost creşterea economică şi, odată cu ea, salvarea zonei euro.
Articol de Sorin Croitorescu, Bruxelles, 31 Decembrie 2013, 10:31
Uniunea Europeană a gravitat, aşadar, în 2013, în jurul realegerii în poziţia de cancelar a doamnei Angela Merkel, în jurul declinului constant al preşedintelui Franţei, François Hollande şi a luptei, deocamdată pierdute, cu şomajul.
Deschiderea spre est a fost abil contracarată de Moscova, deşi diplomaţia europeană, sub doamna Catherine Ashton, şi-a găsit, cumva, cadenţa - măcar în dosarul iranian.
Chiar modestă, singura realizare a Europei a fost creşterea economică şi, odată cu ea, salvarea zonei euro.
Redresarea economică a fost unul din obiectivele principale în UE, în anul ce se încheie, după o perioadă în care era pusă sub semnul întrebării însăşi existenţa monedei unice.
A fost un an al reformelor în statele membre şi la nivelul instituţiilor europene, iar preşedintele Comisiei, José Manuel Barroso, aprecia, la ultimul consiliu european, că semnele de relansare economică sunt din ce în ce mai clare.
Experţii estimează o creştere economică de 1,4% în UE şi de 1,1 - în zona euro, pentru anul viitor.
Iniţiative de creare de locuri de muncă pentru tineri
Pe tot parcursul anului, de altfel, instituţiile europene au anunţat iniţiative care să încurajeze crearea de locuri de muncă, în special pentru tineri.
Comisia a prezentat, de pildă, un cadru legislativ care să garanteze că stagiile care îi ajută pe tineri să dobândească experienţă şi competenţe, oferă posibilităţi de formare de înaltă calitate.
Stagiile fac parte din aşa-numita garanţie pentru tineri care îşi propune să le dea asigurări că, în termen de patru luni de la finalizarea studiilor sau de la intrarea în şomaj, vor primi o ofertă decentă de muncă sau îşi vor putea continua pregătirea.
Dacă în prima jumătate a anului, în timpul preşedinţiei irlandeze, au fost puse bazele documentelor necesare creării Uniunii Bancare, sfârşitul de an a marcat, practic, finalizarea lor.
Mecanismul Unic de Supraveghere Bancară şi schema de garantare a depozitelor sunt deja convenite, iar miniştrii europeni de finanţe au căzut de acord, după lungi negocieri, şi asupra Mecanismului Unic de Rezoluţie Bancară, care mai trebuie discutat însă cu reprezentanţii Parlamentului.
Preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, despre importanţa Uniunii Bancare.
"Vreau să subliniez amplitudinea acestei realizări care, pentru zona euro, este cea mai mare, de la crearea monedei unice şi va aduce o schimbare majoră pe pieţele financiare internaţionale. Reuşim, în sfârşit, să ieşim din cercul vicios al legăturii dintre băncile cu probleme şi finanţele guvernamentale, iar acest lucru va permite economiilor să repornească. În plus, vreau să remarc angajamentul total al şefilor de stat şi de guvern pentru o zonă euro puternică şi stabilă", a spus Herman Van Rompuy.
Parteneriatul Estic şi extinderea, printre dosarele principale de politică externă ale UE
Parteneriatul Estic şi extinderea au fost printre dosarele principale de politică externă ale Uniunii.
Aderarea Croaţiei, la 1 iulie, şi stabilirea datei de 21 ianuarie, pentru începerea negocierilor concrete de aderare cu Serbia, au fost două momente importante ale agendei de extindere.
Parteneriatul Estic, forma de cooperare propusă de UE pentru şase ţări din fosta Uniune Sovietică: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Moldova şi Ucraina - a fost marcat de suspendarea, surprinzătoare, de către Ucraina, a pregătirilor pentru semnarea Acordurilor de asociere şi a celui comercial, cu doar câteva zile înaintea Summitului de la Vilnius.
A fost o perioadă intensă de contacte diplomatice între oficialii europeni şi guvernul de la Kiev, pe fondul unor demonstraţii ample de stradă, în capitala Ucrainei, marcate uneori şi de violenţe.
După întâlnirea de la Bruxelles, cu vicepremierul Ucrainei, Serghei Arbuzov, comisarul pentru extindere şi politică de vecinătate, Stefan Füle a vorbit despre acordul de asociere cu Ucraina.
"Pe baza unui angajament clar al Ucrainei, în favoarea semnării acordului de asociere, am convenit următoarele: mai întâi, pregătirea unei foi de parcurs pentru implementarea acordurilor de asociere şi de liber schimb. Doi: sprijinirea Ucrainei pentru a îndeplini condiţiile necesare pentru a încheia un acord cu FMI. Şi trei: folosirea tuturor instrumentelor de consultări bilaterale existente pentru a examina, cu atenţie şi în profunzime, toate aspectele legate de implementarea acordurilor de asociere şi de liber schimb", a spus Stefan Füle.
Până în acest moment, însă, Bruxelles-ul nu a primit angajamentul clar şi fără echivoc, din partea Kievului, privind semnarea documentelor.
La Vilnius, Moldova şi Georgia au fost cele care au parafat cele două acorduri, iar semnarea lor ar putea avea loc până în luna august.
