Recunoaşterea limbii române, "atac la statalitate"
În Republica Moldova, hotărârea Curţii Constituţionale interpretată ca o recunoaştere a limbii române drept limbă oficială a ţării, a provocat dezbateri aprinse în Parlament.
Articol de Mircea Dascaliuc, Radio Chişinău, 07 Decembrie 2013, 09:13
În Republica Moldova, hotărârea Curţii Constituţionale de acum două zile, interpretată ca o recunoaştere a limbii române drept limbă oficială a ţării, a provocat, vineri, dezbateri aprinse în şedinţa Parlamentului.
Comuniştii consideră hotărârea drept un atac la ceea ce numesc "statalitatea" Republicii Moldova, în timp ce democraţii, al căror lider, Marian Lupu, susţine aşa-numita "limbă moldovenească", îşi doresc organizarea unui referendum care să stabilească limba oficială.
Deputaţii comunişti au calificat hotărârea Curţii Constituţioanle drept un atac la statalitatea Republicii Moldova şi au propus formarea unui grup de lucru care să elaboreze o declaraţie de condamnare a acestei hotărâri.
"Nici o lege organică nu poate să prevaleze legea supremă din Republica Moldova, Constituţia Republicii Moldova, şi nu este vorba doar de limba de stat, este vorba de statalitatea Republicii Moldova, care este în pericol, este vorba de securitatea naţională a Republicii Moldova", a declarat deputatul comunist Grigore Petrecco.
Propunerea a fost respinsă, iar comuniştii au părăsit sala de şedinţe în semn de protest.
Referendum pentru stabilirea limbii oficiale
Liderul Partidului Democrat, Marian Lupu, a declarat că hotărârea a stabilit că limba moldovenească şi limba română au valoare juridică egală şi, de aceea, pentru a rezolva această problemă, a propus organizarea unui referendum.
În opinia sa, limba de stat trebuie să rămână moldovenească, mai ales că fiecare cetăţean are dreptul să o numească cum crede de cuviinţă.
Referendumul poate avea loc cel mai curând - susţine acesta - în anul 2015.
Hotărârea Curţii Constituţionale prevede că Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova are valoare de text constituţional şi prevederile sale primează în faţa celor ale Constituţiei.
În Declaraţia de Independenţă este menţionată, în preambul, limba română ca limbă oficială, iar în Constituţie, limba moldovenească, însă nu este clar dacă, în urma hotărârii Curţii, Constituţia va trebui amendată sau nu.
