Reacţiile europenilor după liberalizarea pieţei muncii

Românii din Spania continuă să fie cea mai mare comunitate de străini şi, în consecinţă, sunt cei care contribuie cel mai mult la sistemul asigurărilor sociale, într-o ţară unde şomajul a ajuns la 26%.

Cei care vor veni în Spania vor putea munci liber, ca angajaţi sau pe cont propriu, dar pentru a munci legal, este nevoie de înscrierea în Registrul Cetăţenilor Comunitari, transmite corespondentul RRA la Madrid, Annamaria Damian.

Guvernul spaniol a impus, încă din anul 2012, condiţii speciale pentru noii veniţi, aceştia fiind obligaţi să aducă dovezi că dispun de mijloace suficiente - atât pentru ei, cât şi pentru persoanele aflate în întreţinere - bani în cont, proprietăţi şi asigurare medicală privată.

Spania încearcă să evite astfel cheltuielile cu străinii care nu au resurse financiare, însă Guvernul nu face diferenţă între naţionalităţi şi aplică măsuri egale.

Problema cea mai mare continuă să fie şomajul, care este de 26%.

Opinii divergente în Germania

Ministrul german de externe, Frank Walter Steinmeyer, apără libertatea de circulaţie şi de muncă în Europa, în timp ce partidul său, SPD, critică partenerii de guvernare din aripa bavareză a CDU, în dezbaterea privind numărul bulgarilor şi românilor care vor veni în Germania.

Într-un interviu acordat astăzi publicaţiei Suddeutsche Zeitung, el a afirmat că eliminarea restricţiilor pe piaţa muncii este o parte vitală a integrării europene.

Germania a beneficiat imens din aceasta şi, cu siguranţă, mult mai mult decât alţii, a mai spus ministrul Steinmeyer.

Afirmaţiile sale vin în contextul în care cealaltă formaţiune din coaliţia de guvernare, şi anume partidul cancelarului Merkel, a cerut recent impunerea unor restricţii cu privire la indemnizaţiile sociale pentru români şi bulgari.

Acord româno-belgian în domeniul muncii

Eliminarea restricţiilor, în Belgia, vine după ce autorităţile de la Bucureşti şi Bruxelles au semnat un acord ce reglementează piaţa muncii pentru imigranţi.

Până acum, românii puteau munci în Belgia, numai ca persoane fizice autorizate, plătindu-şi cotizaţiile sociale şi impozitele, ca orice cetăţean belgian sau dacă permisul de muncă le era obţinut de către un angajator.

Înaintea ridicării restricţiilor pe piaţa muncii, ministrul român, Mariana Câmpeanu, a semnat, la Bruxelles, un acord de cooperare interinstituţională cu ministrul federal al muncii din Belgia, Monica De Coninck, informează corespondentul RRA, Cerasela Rădulescu.

Documentul prevede, printre altele, sisteme de control pentru prevenirea potenţialelor efecte negative ale ridicării restricţiilor de pe piaţa muncii pentru români, de la 1 ianuarie 2014.

Acordul va rezolva, în opinia ministrului belgian al muncii, şi problema românilor care vin să muncească în Belgia, nu sunt bine plătiţi şi sunt supuşi la condiţii foarte grele de muncă.

Deschiderea pieţei muncii în Franţa, criticată de extrema dreaptă

Partidul de extremă-dreapta din Franţa, Frontul Naţional, a calificat drept o aberaţie deschiderea pieţei muncii pentru români şi bulgari, într-o perioadă de şomaj în masă.

Potrivit unui comunicat citat de publicaţia Liberation în ediţia sa electronică, partidul lui Jean-Marie Le Pen apreciază că eliminarea restricţiilor va consolida şi mai mult concurenţa neloială căreia i-ar fi căzut victime muncitorii şi micile firme franceze.

În consecinţă, Frontul Naţional se întreabă dacă nu ar fi cazul ca problema apartenenţei Franţei la UE să facă obiectul unei consultări populare.

Pentru prima dată, formaţiunea naţionalistă s-a clasat, acum trei luni, pe primul loc, în intenţiile de vot, înaintea scrutinului europarlamentar din mai, devansând opoziţia de centru-dreapta, reprezentată de Uniunea pentru o Mişcare Populară, dar şi Partidul Socialist, aflat la guvernare.

Liberalizarea pieţei muncii în Olanda, "prea devreme"

Liberalizarea pieţei muncii în Olanda vine pe fondul temerilor că imigranţii români le vor ocupa locurile de muncă localnicilor.

Potrivit sondajelor de opinie, majoritatea olandezilor, dar şi mulţi politicieni consideră că eliminarea restricţiilor are loc prea devreme.

Dezbaterea se desfăşoară în contextul alegerilor locale şi europene programate în acest an.

Punctul culminant al inflamării populaţiei a fost în vara anului trecut, când ministrul afacerilor sociale, Lodewijk Asscher, avertiza că Olanda trebuie să facă faţă unui adevărat tsumani de români şi bulgari.

După întâlniri bilaterale cu omologii români şi bulgari, tonul s-a mai schimbat.

Au fost anunţate măsuri pentru diminuarea efectelor negative ale migraţiei forţei de muncă, inclusiv obligativitatea semnării unui document în care sunt explicate drepturile, dar şi obligaţiile pe care noul venit, european sau nu, le are, dacă alege să trăiască şi să muncească pe teritoriul olandez.

58 la sută dintre olandezi consideră că est-europenii care vin să muncească în Regat abuzează de sistemul asigurărilor sociale, iar 47 la sută cred că aceştia acaparează locurile de muncă de pe piaţă, acceptând salarii mai mici decât localnicii.

Numai 10% consideră că eliminarea restricţiilor pentru forţa de muncă din România şi Bulgaria aduce avantaje Olandei.

Previziunile făcute chiar de unele institute olandeze arată totuşi că numărul celor care vor alege piaţa forţei de muncă din Regat, nu poate fi motiv de îngrijorare.

În plus, multe agenţii de plasament spun că este nevoie de forţă de muncă, mai ales în domeniul tehnic, dar şi în agricultură.

MAE salută eliminarea restricţiilor

La Bucureşti, Ministerul de Externe a salutat ridicarea completă a restricţiilor de pe piaţa muncii în Uniunea Europeană.

Ministerul afirmă că astfel cetăţenii români îşi pot exercita pe deplin dreptul de a lucra în toate statele Uniunii, fără permis de muncă.

Ministerul împărtăşeşte poziţia, de principiu, a Comisiei Europene, exprimată, cel mai recent, de comisarul pentru muncă, Laszlo Andor, potrivit căruia libera circulaţie a lucrătorilor din statelor membre, produce, în fapt, efecte pozitive asupra pieţei unice.