Reacţie europeană severă după reprimarea demonstraţiilor din Teheran
Preşedintele francez Nicolas Sarkozy şi cancelarul german Angela Merkel au criticat vehement autorităţile iraniene.
Articol de Mihaela Breazu, 03 August 2009, 10:56
Sarkozy a cerut "sa fie facuta lumina" asupra alegerilor prezidentiale, care au dus la realegerea contestata a presedintelui Mahmoud Ahmadinejad. La rândul sau, Merkel a cerut o "noua numarare a voturilor". Ambii au cerut sa fie pus capat represiunii si violentelor împotriva manifestantilor.
"Ceea ce se întâmpla în Iran este foarte îngrijorator, iar atitudinea autoritatilor de la Teheran în fata dorintei legitime de adevar a unei mari parti din populatia iraniana nu poate fi scuzata", a declarat Sarkozy.
"Dupa ce a dus la izolarea poporului sau" prin programul nuclear, Teheranul "îl priveaza în prezent de drepturile sale democratice cele mai elementare", a afirmat Sarkozy într-un interviu publicat duminica pe site-ul Presedintiei. "Trebuie facuta lumina în ceea ce priveste aceste alegeri", "trebuie ca represiunea si violentele împotriva manifestantilor pasnici sa înceteze", "trebuie ca libertatea de expresie, de comunicare, de munca a jurnalistilor, atât iranieni cât si straini, sa fie respectata", a subliniat seful statului francez.
Anterior, si Merkel se aratase foarte hotarâta. "Le cer cu fermitate liderilor iranieni (...) sa numere din nou voturile de la alegerile prezidentiale", a declarat ea într-un comunicat.
Autoritatile iraniene trebuie "sa autorizeze manifestatiile pasnice, sa nu faca uz de violenta fata de manifestanti, sa elibereze opozantii închiti si sa permita presei sa acopere liber" evenimentele, a declarat cancelarul. "Germania este alaturi de cei si cele care, în Iran, vor sa îsi foloseasca dreptul de a se exprima si de a se reuni liber", a dat asigurari Merkel.
La rândul sau, ministrul italian de externe, Franco Frattini, a cerut Teheranului sa "verifice vointa exprimata de popor" la alegerile prezidentiale.
Principala tinta a criticilor Teheranului fata de occidentali, Londra, care a fost acuzata de "complot" si de "ingerinte" în afacerile iraniene, a respins acuzatiilor. "Resping categoric ideea ca manifestantii din Iran sunt manipulati sau motivati de tari straine", a declarat ministrul de externe David Miliband. "Deplâng violenta neîncetata fata de cei care încearca sa îsi exercite dreptul de exprimare", a adaugat el.
Iranul a decis duminica sa expulzeze corepondentul BBC si a amenintat ca va lua masuri si împotriva altor institutii de presa britanice.
Spania si-a exprimat solidaritatea cu "partenerii europeni (...), acuzati în mod nejustificat ca au alimentat manifestatiile de protest si tulburarile" din Iran, a anuntat duminica un purtator de cuvânt al Ministerului spaniol de Externe.
UE urma sa publice o reactie luni dimineata, potrivit ministrului ceh de extern, Jan Kohout, a carui tara asigura pâna în 30 iunie presedintia UE. Ambasadorii sai la Teheran au fost convocati de autoritatile iraniene, a precizat el. Mai multor ambasade occidentale li s-a cerut sa îsi deschida portile pentru manifestanti.
În Europa, manifestatii de sustinere a opozantilor iranieni au avut loc la Hambourg (peste 2.000 de persoane), Berlin (mai multe sute de persoane), Paris (câteva sute), Haga (circa 100) si la Moscova (câteva zeci).
457 de persoane au fost arestate în ciocnirile de sâmbata seara, din piata Azadi de la Teheran, au anuntat luni surse din politie.
