Reacţia Federaţiei Ruse la sancţiunile impuse de UE şi SUA

Fie că sunt mai dure ca în cazul măsurilor anunţate de Washington, fie mai nuanţate, precum cele de la Bruxelles, sancţiunile cărora va trebui să le facă faţă Federaţia Rusă au generat cum era de aşteptat reacţia vehementă a autorităţilor de la Moscova.

Fie că au luat poziţie de la Minsk, unde se află preşedintele Vladimir Putin, fie din turneul american pe care îl face ministrul de externe, Serghei Lavrov, fie chiar din capitală, liderii ruşi consideră că sancţiunile occidentale impuse ţării lor conduc criza din Ucraina în impas.

Ei apreciază politica occidentală pro-ucraineană absolut contraproductivă şi afirmă că liderii comunităţii internaţionale ar trebui să facă presiuni asupra Kievului pentru un dialog real cu regiunile ucrainene din est. C

Reacţia preşedintelui Vladimir Putin, la Minsk, la reuniunea Consiliului Suprem al Uniunii Vamale, care a declarat că Occidentul este cel care a declanşat evenimentele din Ucraina, iar acum caută vinovaţi şi, din această cauză, şi introduce sancţiuni împotriva Rusiei.

Vladimir Putin a spus că primul pachet de sancţiuni el îl consideră a fi un pachet inamical şi care dăunează relaţiilor ruso-americane, iar cel de-al doilea pachet, în opinia sa, este foarte greu de înţeles despre ce este vorba, citez din Putin, şi este greu de explicat de ce este legal.

Nu există legături cauzale între ceea ce se întâmplă acum, în Ucraina, şi Rusia - a subliniat liderul de la Kremlin.

Pe de altă parte, reacţiile de la Moscova şi de la diverşi oficiali ruşi sunt destul de dure, gradul polemicii este extrem de ridicat. Cotele sunt foarte, foarte înalte.

Rusia acuză UE

De pildă, marţi, MAE rus a declarat că noua porţie de sancţiuni a UE nu poate decât să provoace repulsii.

Rusia acuză UE că, în loc să oblige "clica de la Kiev să se aşeze la masa de negocieri cu sud-estul Ucrainei, ea merge - Uniunea Europeană - în trena Washingtonului şi adoptă noi şi noi măsuri inamicale la adresa Rusiei".

Comentariul subliniază că dacă cineva, la Bruxelles, speră că sancţiunile pot stabiliza situaţia din Ucraina, atunci aceasta demonstrează o totală neînţelegere a situaţiei politice din această ţară, a situaţiei interne, şi mai mult, comentariul acuză Uniunea Europeană că aceste sancţiuni reprezintă o invitaţie directă adresată neonaziştilor ucraineni să comită fărădelegi şi represalii extrajudiciare împotriva locuitorilor paşnici din sud-est şi comentariul se încheie cu interogaţia retorică "Oare nu le este ruşine?"

O acuzaţie foarte des reluată de oficiali americani, dar şi de cei europeni, este că Rusia nu a făcut nimic să pună în practică acordul încheiat la Geneva, împreună cu UE, SUA şi Ucraina. Există vreun răspuns la Moscova în direcţia asta?

Rusia a răspuns, în repetate rânduri, la aceste acuzaţii, spunând că, de fapt, nu ea, ci partea ucraineană şi SUA care, în opinia Rusiei se află în spatele Kievului, nu fac nimic pentru realizarea acestui acord.

Argumentele Rusiei sunt că până în prezent Ucraina nu a dezarmat formaţiunile paramilitare.

Este vorba, în primul rând, despre organizaţia radicală "Sectorul drept", care, după cum se ştie, a fost inclusă cel puţin parţial, în componenţa Gărzii Naţionale, şi de asemenea, activiştii pro-Maidan nu au eliberat clădirile ocupate în centrul Kievului.

Pe de altă parte, Rusia consideră că, atâta timp cât împotriva protestatarilor din est sunt grupate forţe armate şi Garda Naţională şi aceste formaţiuni paramilitare, ea nu are dreptul să îi preseze pentru a ceda şi să îi determine cumva să meargă pe calea acestor concesii prevăzute de documentul de la Geneva, mai ales că protestatarii de acolo declară că ei nu au fost la Geneva şi nu se simt foarte angajaţi de acest document.

Acordul de la Geneva "un document comun"

Dar Rusia a fost la Geneva şi, aşa cum spune secretarul de stat SUA Kerry, niciodată până acum, Rusia nu a condamnat ceea ce fac separatiştii pro-ruşi din estul Ucrainei.

Din câte se poate înţelege din declaraţia de la Geneva, nu exista o asemenea obligaţie.

De altfel, Rusia consideră că acel document, spre deosebire de interpretările occidentale şi cele ale Kievului, nu este un acord între Rusia şi Ucraina, ci este un document comun, al cărui sens este să influenţeze autorităţile de la Kiev să înceapă un dialog cu sud-estul Ucrainei, cu reprezentanţii regiunilor din sud-estul Ucrainei şi să ia în consideraţie revendicările acestora în realizarea reformei constituţionale.

Este vorba despre aspectele legate de limbă, de reprezentarea regiunilor în procesul decizional.

Viceministrul rus de externe, Serghei Riabkov, care a făcut o serie de declaraţii extrem de dure, dar care a ţinut să precizeze marţi, într-un interviu online pentru site-ul gazeta.ru, că pe de o parte, Rusia în ultima perioadă, oficialii ruşi nu mai folosesc cuvântul de federalizare, este vorba mai exact după conferinţa de la Geneva, ci Rusia vorbeşte despre ceea ce în jargonul diplomatic se cheamă 'dialog inclusiv', adică cu participarea tuturor părţilor şi, în cazul de faţă, al tuturor regiunilor.

De asemenea, un alt gest al Rusiei din ultima zi, este ceea ce i-a spus ministrul rus de externe omologului său american, Serghei Şoigu lui Chuck Hagel, în discuţia telefonică destul de lungă de o oră, pe care au avut-o luni seară.

Şoigu a spus că Rusia a pus capăt, a suspendat exerciţiile militare declanşate în apropierea graniţei cu Ucraina, în momentul în care Ucraina a masat armata în zona de sud-est şi aceasta - a spus el - a fost ca urmare a faptului că ucrainenii au renunţat să folosească armata împotriva protestarilor.

Sunt doi paşi foarte timizi în direcţia unei deescaladări a situaţiei, dar ţinând cont de fondul negativ creat de sancţiuni şi de războiul declaraţiilor, este greu de anticipat că lucrurile vor evolua într-un sens pozitiv, mai ales că, în momentul de faţă, situaţia din estul Ucrainei este din ce în ce mai tensionată.

Noi incidente au avut loc marţii la Luhansk, unde se pare că s-a mutat centrul evenimentelor.