Ratingul de ţară al Marii Britaniii "ar putea fi retrogradat"

În Marea Britanie, ministrul de finanţe George Osborne a fost sfătuit de economişti să accepte ca inevitabilă ideea că a treia putere economică a Europei îşi va pierde în curând ratingul de ţară de triplu A.

Şeful finanţelor britanice se teme că o asemenea retrogradare ar putea creşte costurile creditării, dar experţii sunt de părere că experienţele franceză - Franţa a fost şi ea retrogradată în luna ianuarie -, dar şi americană nu confirm acest lucru.

Economiştii, dar şi colegii de guvern ai ministrului de finanţe George Osborne l-au sfătuit pe acesta să renunţe la încercările de a proteja ratingul de ţară al Marii Britanii, pentru că ar lupta pentru o cauză pierdută.

Ratingul - vital pentru păstrarea credibilităţii pe pieţele internaţionale

Ministrul a insistat că vrea să apere ratingul triplu A, argumentând că este vital pentru guvern să îşi păstreze credibilitatea pe pieţele internaţionale, însă i s-a sugerat să înceapă mai degrabă o campanie prin care să încerce să convingă publicul că o retrogradare nu va însemna şi o creştere a costurilor pentru împrumuturi.

Acest argument se bazează pe exemplele Franţei şi Statelor Unite, unde pierderea ratingului maxim nu a însemnat şi o creştere a costurilor pentru împrumuturi.

Riscul de a avea ratingul retrogradat a apărut după ce ministrul de finanţe a fost nevoit să recunoască faptul că va rata ţinta stabilită pentru reducerea datoriei publice.

Ratarea acestei ţinte slăbeşte încrederea în cadrul fiscal al Marii Britanii, care reprezintă unul dintre factorii-cheie ai ratingului triplu A, au precizat reprezentanţi ai Agenţiei Fitch.

Problemele nu par însă să se încheie aici pentru George Osborne.

Austeritate "cel puţin până în 2018"

Anunţul său, potrivit căruia perioada de austeritate va trebui prelungită cel puţin până în 2018, a determinat Institutul Britanic pentru Politici Fiscale să avertizeze că următorul guvern, care va fi numit în 2015, ar putea fi forţat să ia nişte măsuri inimaginabile în acest moment, cum ar fi aprobarea unor reduceri bugetare de până la 40 de procente.

Impactul asupra majorităţii domeniilor în care se fac cheltuieli va depinde în mare parte de deciziile care se vor lua în privinţa bugetului sănătăţii şi a celui pentru ajutoare sociale, care totalizează aproape jumătate dintre cheltuieli, este de părere directorul Institutului, Paul Johnson.

Protejarea lor completă, alături de educaţie, ar însemna ca celelalte domenii să îşi reducă bugetele cu cel puţin 16 procente în următorii trei ani după alegeri.

Această măsură, combinată cu cele luate anterior, ar însemna că departamentele neprotejate vor fi nevoite să facă reduceri bugetare de peste 30 de procente, ceea ce este de neconceput - a adăugat Paul Johnson.

Speranţele că măsurile actuale de austeritate nu vor fi prelungite după 2017 au fost distruse de Oficiul pentru responsabilitate bugetară, care a estimat că până în 2018, creşterea economică va fi cu 3,6% mai mică decât se crezuse iniţial.

Agenţia independentă înfiinţată de ministrul de finanţe în urmă cu doi ani a precizat că această stare de fapt va limita veniturile obţinute de guvern din taxe şi va forţa executivul fie să se împrumute mai mult, fie să facă reduceri suplimentare, pentru a putea limita deficitul anual.