Raportul "2018 - Anul European al Patrimoniului Cultural", adoptat în PE

Parlamentul European a aprobat joi raportul institulat "2018 - Anul European al Patrimoniului Cultural", elaborat de deputatul Mircea Diaconu, vicepreşedinte al Comisiei pentru Cultură şi Educaţie. Iniţiativa a primit şi o financţare în valoare de opt milioane de euro.

Eugen Coroianu l-a întrebat pe europarlamentarul român ce reprezintă şi în ce constă importanţa acestui proiect.

Mircea Diaconu: Este un fel de oportunitate finanţată, deschisă de Parlament, Comisie, Consiliu, deci de toate instituţiile europene, un fel de expunere, ca să nu zic expoziţie, la nivel de un an întreg, la nivel de toate statele europene, a ceea ce are fiecare mai interesant, reprezentativ şi identitar pe acest subiect, deci pe patrimoniu. În expoziţie cât toată Europa, pe care trebuie să o vizionăm fiecare pe a fiecăruia, şi individual, şi încrucişat, dublat de dezbateri despre politici culturale, despre deficienţe, despre succese, despre identitate, despre - şi mai ales asta mă interesează - despre faptul că tot spaţiul european este un spaţiu comun, o civilizaţie comună, rezultată dintr-o istorie comună, cu foarte multe interferenţe, şi bune, şi rele, pe traseul a 1000 de ani. Şi subiectul are conotaţii din ce în ce mai interesante, nici nu le bănuiam la început, dar pe traseu, spre finalizare, interesul e din ce în ce mai mare acolo, la Bruxelles şi peste tot, pentru că atinge sau interferă cu alte provocări contemporane, ciudate, politice, geopolitice, umanitare, cu criza imigranţilor, cu Brexitul şi aşa mai departe, cu tot ce s-a cam întâmplat mai nou prin Europa, care denotă un fel de şubrezire a senzaţiei de comunitate, de senzaţiei de întreg.

Reporter: Cu ce poate participa România la această expoziţie, cum aţi numit-o dumneavoastră?

Mircea Diaconu: Nu, uitaţi ce simplu e: cu ce vrea ea, cu ce crede ea, România, aşa trebuie să se comporte şi să se manifeste. Ceea ce am trecut acolo, cuvintele, cu cuvinte, cu idei clare, este că toate grupurile de lucru care găsesc soluţiile, care lucrează pe subiectul ăsta, în orice ţară membră, inclusiv România, trebuie să fie compuse din toate structurile şi persoanele care pot avea competenţe, de la autorităţi centrale, locale, până la cetăţeni, asociaţii, organizaţii specifice, organizaţii profesionale. Este treaba lor să decidă, fiecare în felul său, al fiecărui stat, şi să-şi finanţeze acest lucru. Eu mizez foarte tare pe stimularea orgoliului naţional al fiecărui stat de a se arăta cât mai bine îmbrăcat, cât mai interesant, în această expunere generală.