Raport privind situaţia energetică a Uniunii Europene

Comisia Europeană anunţă că depozitele subterane de gaze ale statelor membre ale Uniunii sunt pline în proporţie de 98%.

România stă chiar mai bine, fiind înmagazinate şi cantităţi pentru Republica Moldova sau pentru compania austriacă MET.

Cele mai mari capacităţi au fost rezervate de Engie, peste 900 de milioane de metri cubi şi de către E.ON, peste 700 de milioane.

În raportul privind situaţia energetică a Uniunii, Comisia a făcut publice şi informaţii legate de tranziţia către energia verde.

39% din energia electrică europeană a fost generată în 2022 de regenerabile și, pentru prima dată, mai exact în luna mai, energia eoliană și cea fotovoltaică au depășit împreună energia electrică produsă de sursele fosile.

De asemenea, în 2022 a fost instalată o capacitate fotovoltaică record, un plus de 41 de gigawați, ceea ce înseamnă cu 60% mai mult decât în anul 2021.

Un avans similar s-a înregistrat și pentru eolian, în speță, plus 45%. La capitolul gaze naturale, anul acesta, Uniunea Europeană și-a redus consumul cu 18%, ceea ce înseamnă o economie de 53 de miliarde metri cubi.

Dependența de gazul rusesc a scăzut de la 155 de miliarde metri cubi, acum doi ani, la 45 de miliarde acum. Importul de cărbune a fost eliminat, iar petrolul rusesc a fost redus cu 90%.

Conform raportului, în acest moment, depozitele de gaze ale statelor comunitare sunt pline în proporție de 98%, cea mai mare cantitate de până acum.

România stă chiar mai bine, 101,5%, și asta pentru că Depogaz are de luna trecută o capacitate mai mare decât pe hârtie. Compania a investit nu doar în depozitare, ci și în capacitatea de injecție sau extragere.

Dacă ne uităm la prețurile din piața europeană, acestea au scăzut la nivelurile dinaintea crizei. La gaze avem 44 euro pe megawatt, față de aproape 300 euro în august 2022.

La energie electrică, piața arată o medie de 107 euro pe megawatt, în timp ce prețul de anul trecut era de 474 euro. (rs)