Raport de activitate pe 2016 al Uniunii pentru Mediterană la Madrid

Uniunea pentru Mediterană, organizaţie care cuprinde 43 de ţări, între care şi România, a prezentat ieri, la Madrid, Raportul de activitate pe 2016.

Regiunea se confruntă cu provocări precum migraţia ilegală, terorismul sau încălzirea globală, probleme care au soluţii numai prin proiecte de infrastructură sau sociale, cu scopul de a îmbunătăţi viaţa celor 800 de milioane de locuitori din regiune.

Corespondenta Radio România Actualităţi la Madrid, Anamaria Damian precizează că Uniunea pentru Mediterană a fost concepută ca o platformă de dialog între autorităţile statelor UE şi ale ţărilor din sudul şi estul Mării Mediterane.

Uniunea are sediul la Barcelona şi încearcă, prin politică şi proiecte, să schimbe condiţiile de viaţă ale locuitorilor statelor implicate.

Activitatea Uniunii pentru Mediterană este bazată pe cooperarea regională şi proiectele aflate în curs de desfăşurare sunt diverse, de la dotarea cu infrastructură pentru asigurarea apei potabile în Gaza până la iniţiative de afaceri pentru femei în Iordania.

Adept al teoriei că problemele se rezolvă în timp şi numai cu acordul tuturor actorilor, secretarul general al Uniunii pentru Mediterană consideră că una din problemele grave ale momentului este situaţia din Libia, unde structurile statului nu mai există şi contextul a permis, practic, crearea unei autostrăzi pentru reţelele de trafic de persoane.

Integritatea teritorială a acestei ţări este fundamentală pentru a preveni moartea refugiaţilor din Mediterană, spune Fathallah Sijilmassi, Secretarul General al Uniunii.

Fathallah Sijilmassi: Suntem mulţumiţi pentru că am reuşit să implicăm peste 20.000 de actori ai cooperării regionale în diverse domenii, în mai multe ţări din regiune. Avem 47 de proiecte aprobate, în valoare de 5,5 miliarde de euro, din care mai mult de jumătate se află deja în desfăşurare. Suntem încurajaţi de rezultatele înregistrate, dat fiind că am identificat peste 200.000 de beneficiari direcţi ai proiectelor. Dar cel mai important, dincolo de aceste cifre, cred că este că am reuşit să ne asigurăm că putem amplifica şi accelera procedurile şi desfăşurarea proiectelor.

Datele sunt grăitoare şi arată că 90% din schimburile comerciale au loc între ţările Uniunii Europene, 9% între UE şi vecinii din sud, dar un procent înseamnă schimburi între ţările din sudul Mediteranei. Pentru ca un proiect să fie dus la bun sfârşit este nevoie de dialog constant şi de acord, subliniază domnul Sijilmassi.

Fathallah Sijilmassi: Astăzi ceea ce trebuie întărit este construcţia unei agende comune. Acest lucru trebuie realizat în mod pragmatic, treptat şi astfel încât să fie transferat pe teren. Să nu rămânem la abordarea prea romantică a Mediteranei, sau la lipsa de încredere, sau la o abordare prea teoretică. Trebuie să lucrăm împreună şi astăzi pot să spun în cunoştinţă de cauză că văd pe teren zilnic societăţi civile, tineri, femei, companii, administraţii care lucrează remarcabil la sudul Mediteranei. Trebuie încurajaţi, trebuie să îi susţinem şi să îi ajutăm să se întâlnească, pentru că numai astfel, prin această legătură, vom avea soluţii durabile la provocările actuale.