Parafarea Acorului de asociere la Uniunea Europeană şi finalizarea implementării Planului de acţiune pentru liberalizarea vizelor reprezintă două dintre recomandările-cheie făcute de Comisia Europeană Republicii Moldova şi duse la îndeplinire.

În 2013, Chişinăul a îndeplinit multe dintre cerinţele europene, chiar dacă în prima jumătate a anului trecut s-a confruntat cu o criză politică.

Comisia Europeană a publicat astăzi pachetul de măsuri privind politica de vecinătate a Uniunii Europene, în care sunt 16 state, inclusiv Republica Moldova.

Comisia remarcă în mod special printre progresele din Republica Moldova parafarea Acordului de asociere la Uniunea Europeană şi finalizarea implementării Planului de acţiune pentru liberalizarea vizelor.

Pe de altă parte, raportul cere Republicii Moldova să intensifice lupta împotriva corupţiei la toate nivelurile şi să organizeze alegerile parlamentare din noiembrie în conformitate cu standardele europene şi internaţionale pentru alegeri democratice.

De asemenea, Comisia menţionează că alegerea unui guvern în luna mai a anului trecut, după o criză politică, a permis reluarea dialogului Chişinău - Bruxelles.

La capitolul "progrese", sunt trecute măsuri privind reforma în justiţie şi privind combaterea corupţiei, fiind adoptat un pachet de legi anti-corupţie şi respectarea drepturilor omului şi a egalităţii de şanse.

Rămân în continuare probleme privind finanţarea partidelor politice şi a trusturilor de presă.

Rezolvarea conflictului din Transnistria, nu a progresat

Referitor la conflictul din Transnistria, Comisia constată o lipsă de progrese concrete în direcţia găsirii unei soluţii politice, chiar dacă locuitorilor din Transnistria, care deţin paşapoarte străine, li s-a permis să călătorească liber în Republica Moldova, potrivit unei decizii a Chişinăului.

Printre statele incluse în raportul publicat azi de Comisia Europeană se află şi Ucraina, ca ţară membră a Parteneriatului Estic.

Despre politicile de la Kiev, Comisia susţine că există progrese şi se referă la cele de după instalarea noului guvern în urma protestelor masive în stradă şi a plecării preşedintelui Viktor Ianukovici.

În raport, este analizată situaţia din 2013, fiind menţionate încălcări ale drepturilor omului, acte de agresiune şi abuz împotriva manifestanţilor de la Kiev.

Apar în document şi momentele instalării noii puteri şi este amintită invazia militară a Rusiei în Crimeea şi anexarea acesteia la Federaţia Rusă, menţionându-se faptul că Uniunea Europeană nu recunoaşte Crimeea şi denunţă atacul la suveranitatea şi independenţa Ucrainei.