Puţini dar hotărâţi

Catalanii au votat duminică, la referendumul simbolic, în favoarea independenţei regiunii lor din nord-estul Spaniei, cu toate că numărul celor care şi-au exprimat părerea a fost redus.

Catalanii au fost invitaţi să răspundă la întrebarea: "Sunteţi favorabil unei Catalonii stat suveran, social şi democratic, integrat în Uniunea Europeană ?".

Participanţii la referendum, din cele 166 de comune, s-au pronunţat cu majoritate zdrobitoare de 94,71 % din sufragii în favoarea independenţei Cataloniei.

Din cei 700 de mii de catalani invitaţi la această consultaţie la urne s-au prezentat doar 30 %, adică aproximativ 10 % din cele 7,5 milioane de persoane care populează regiunea.

Participarea a fost sensibil inferioară obiectivului de 40 % fixat de organizatori şi cu 20 % inferioară celei înregistrate în 2006 în cursul referendumului regional oficial care validase statutul de autonomie extinsă a regiunii, aprobat în prealabil de Parlamentul spaniol.

Cotidianul spaniol El Pais comentează referendumul, într-un editorial intitulat "Dezafectarea catalană", ca un fiind o "diversiune organizată de către şi pentru separatişti, astfel încât cei care nu erau (de acord), nu erau foarte motivaţi să meargă la urne".

Cotidianul spaniol arăta că nivelul participării a fost "sensibil superior faţă de nivelul sociologic al separatismului catalan, pe care sondajele îl stabilesc la aproximativ 20 de procente".

De asemenea participarea la referendum, notează cotidianul, a fost mai importantă în micile sate şi oraşe din interiorul ţării, decât în cele de pe coastă, precum în bastionul catalanizat Vic, oraş agricol şi industrializat cu 40.000 locuitori, unde şi imigraţii au votat în număr mare, profitând de dreptul care le-a fost acordat.

Consultarea prin referendum viza, potrivit organizatorilor, să lanseze "dezbaterea asupra relaţiilor dintre Catalunia şi Spania". Dar acest lucru a fost perceput la Madrid şi ca un avertisment.

Astfel tribunalul constituţional riscă să se vadă nevoit în viitorul apropiat să "şteargă" numeroase aspecte ale actualului "statut" al Cataluniei, care a acordat în 2006 o autonomie extinsă regiunii, ridicată la rangul simbolic de "naţiune".

Liderul principalului partid naţionalist catalan, CiU, Artur Mas, s-a declarat favorabil acceptării independenţei la referendum, dar a apreciat că organizarea unui asemenea scrutin în întreaga Catalunie ar fi o "eroare", deoarece rezultatul acestuia ar fi negativ.