"Putin nu e un politician, e un bandit"

Pe 16 februarie, cu o lună înaintea datei la care sunt programate „alegerile prezidențiale” din Rusia, soțul meu, Aleksei Navalnîi, a fost asasinat în închisoare la ordinul direct al lui Vladimir Putin. Nu mi-am dorit niciodată să fiu o politiciană, n-am vrut să vorbesc de pe podiumuri și nici nu intenționam să public în presa internațională, scrie Iulia Navalnaia, văduva liderului opoziției ruse Aleksei Navalnîi, în The Washington Post.

Dar Putin nu mi-a lăsat de ales. Prin urmare, vreau să vă spun câteva lucruri importante pe care Aleksei a încercat să vi le transmită în toți acești ani.

Pentru a-l putea înfrânge pe Putin ori măcar pentru a-l pedepsi în mod serios, trebuie înțeles cine este el. Din păcate mult prea mulți din Vest încă îl percep ca pe un lider politic legitim, îi dezbat ideologia și caută o logică politică în spatele acțiunilor lui. E o mare greșeală care generează la rându-i alte greșeli și-l ajută pe Putin să-și păcălească adversarii din nou și din nou.

Putin nu e un politician, e un bandit. Aleksei Navalnîi a devenit celebru în Rusia și detestat de Putin tocmai pentru că, încă de la începutul luptei sale, le-a spus fățiș pe nume lui Putin și alor săi: niște bandiți care puseseră mâna pe putere și o foloseau doar pentru a se îmbogăți ei înșiși și a-și satisface ambițiile personale.

Putin trebuie privit ca un șef de organizație mafiotă. Astfel îi veți înțelege brutalitatea și cinismul, înclinația spre violență, atașamentul pentru luxul ostentativ - și disponibilitatea lui de a minți și ucide. Toată vorbăria lui despre religie, istorie, cultură și politică poate că reușește să îi păcălească pe unii din Occident. Însă în Rusia oricine știe că bandiților le place să epateze cu cruci mari, să-și facă poze în biserici și să se recomande drept luptători pentru dreptate și valorile tradiționale, care, în mentalitatea lor, se rezumă la codul feroce de conduită al infractorului profesionist.

Priviți-l pe Putin ca pe un șef mafiot și atunci veți înțelege cum poate fi pedepsit și cum îi poate fi grăbit sfârșitul. Statutul este foarte important pentru criminalii de seamă - atât în propria lor bandă cât și în lumea exterioară. Putin a acaparat puterea în Rusia, unde se poate proclama președinte legitim, ba chiar s-ar putea și încorona drept succesor al țarilor urși.

Dar de ce continuă țările democratice să-i recunoască drept legitimă autoritatea de infractor? De ce conducători de state din toată lumea aleși cinstit se coboară la același nivel cu un criminal care de decenii falsifică alegeri, care își omoară, încarcerează sau forțează în exil toți opozanții și care acum a dezlănțuit un război sângeros în Europa atacând Ucraina?

Eu nu pot promite că refuzul recunoașterii rezultatelor alegerilor prezidențiale din Rusia din acest weekend va duce la colapsul imediat al guvernului Putin. Dar ar fi un semnal important pentru societatea civilă din Rusia și pentru elitele încă loiale lui Putin, cât și pentru întreaga lume, cum că Rusia nu e condusă de un președinte recunoscut de toată lumea, ci de către un individ disprețuit și condamnat public.

Numai atunci vor începe să priceapă cei care i-au rămas loiali lui Putin că unicul mod de a reveni la o viață economică și politică normală e să scape de el.

Pentru șefii mafioți banii sunt esențiali. Putin e indiferent la suferința oamenilor de rând, deopotrivă din Ucraina și Rusia. De economia Rusiei nu-i pasă - atât timp cât îi ajung banii pentru armată și serviciile de securitate și umplerea buzunarelor proprii și ale acoliților. Unicul lucru care îl lovește cu adevărat pe Putin e pierderea veniturilor. Chiar dacă s-ar putea să fie dificil să fie vizat el personal în acest punct, e posibil să fie loviți cercul lui intim, reprezentanții și decidenții lui, în averile dobândite ilicit.

Lăsați-i pe bandiți fără avere și își vor pierde loialitatea pentru Putin. Acesta e motivul pentru care cer extinderea maximă și aplicarea atentă a sancțiunilor asupra tuturor politicienilor, mai mult sau mai puțin importanți, a așa-zișilor oameni de afaceri, a funcționarilor publici și a șefilor aparatului de securitate aliați cu Putin. Privând mii de personaje influente de capitalul și activele lor veți construi fundația dezbinării interne - și, în cele din urmă, a colapsului regimului.

Sprijinul masiv pentru Ucraina și armata ei în lupta contra agresiunii nejustificate a lui Putin a devenit opțiunea morală naturală pentru țările occidentale. Înfrângerea militară a lui Putin în Ucraina ar trebui să-i împingă guvernul în pragul colapsului. Există totuși cazuri în istorie în care înfrângerea nu a dus la căderea unui dictator.

Înfrângerea lui Saddam Hussein în Kuwait, spre exemplu, nu i-a pus capăt regimului; Hussein și banda lui aveau să mai terorizeze încă un deceniu populația Irakului și țările vecine. Pentru a ne asigura că regimul Putin nu va mai supraviețui unei crize, inclusiv unora provocate de înfrângeri parțiale în Ucraina, e esențial să fie susținute și forțele care continuă rezistența în interiorul Rusiei.

Să nu cumva să credeți că toți cei din Rusia îl susțin pe Putin, cu tot cu războiul lui. Rusia se află sub o dictatură dură. Numărul deținuților politici e de trei ori mai mare decât pe vremea în care sistemul sovietic se lupta cu dizidenții.

Drepturile omului sunt călcate în picioare, iar libertatea de exprimare și de a protesta nu există. Dar, chiar și în asemenea condiții vitrege, sunt ruși care găsesc căi de a protesta împotriva regimului represiv. Orice ocazie de a-ți exprima legal nemulțumirea se transformă în protest de masă. Sute de mii de oameni s-au pus la cozi în speranța că vor reuși să susțină candidați la președinție care se opun războiului.

Iar înmormântarea soțului meu la Moscova a devenit un protest întins pe mai multe zile. În ciuda tuturor eforturilor puterii, mii de oameni i-au vizitat mormântul și i l-au acoperit cu flori. Oamenii sunt conștienți că regimul îi monitorizează pe toți cei care îndrăznesc să participe - și că pot fi pedepsiți ulterior -, dar cu toate acestea tot își fac apariția, la Moscova și în toată țara.

Cel mai recent apel al soțului meu către ruși a fost să participe la campania „La prânz împotriva lui Putin”. Le-a cerut tuturor opozanților lui Putin să se prezinte la secțiile de vot pe 17 martie la prânz. Scopul nu e influențarea rezultatului votului, care oricum va fi falsificat, și nici susținerea vreuneia dintre marionetele lui Putin cărora li s-a permis să participe la alegeri. Aleksei voia ca acesta să fie un protest național care să ilustreze lipsa de legitimitate a alegerii lui Putin și rezistența societății civile din Rusia.

Fac apel la politicienii occidentali să-i ajute pe toți cetățenii ruși care i se opun bandei lui Putin. Vă îndemn să auziți în sfârșit vocea Rusiei libere și să adoptați o poziție principială împotriva lui: nu recunoașteți rezultatul alegerilor falsificate, nu-l recunoașteți pe Putin drept președinte legitim al Rusiei.

Lumea trebuie să realizeze în sfârșit că Putin nu este cine pretinde el că ar fi. E un uzurpator, un tiran, un criminal de război - și un ucigaș.

Articol de Iulia Navalnaia (văduva liderului opoziției ruse Aleksei Navalnîi).

Traducere: Andrei Suba/RADOR RADIO ROMÂNIA.