"Putin lovește un port ucrainean - și periclitează aprovizionarea cu hrană a planetei"
THE WASHINGTON POST: Ucraina e un mare producător de cereale, asigurând 10% din rezerva de grâu a lumii, 13% din cea de orz, 15% din cea de porumb și 50% din cea de ulei de floarea soarelui. În consecință, ultimele acțiuni ale Rusiei aduc perspectiva unei insecurități alimentare globale.
Articol de Sergiu Şteţ, 27 Iulie 2023, 11:41
De la retragerea din 17 iulie dintr-un acord vechi de un an care îi permitea Ucrainei să-și continue exporturile de grâu și porumb prin Marea Neagră, care e patrulată de marina lui, dictatorul rus Vladimir Putin a agravat și mai mult acel rău pricinuit nu numai vecinei sale, ci și unor milioane de oameni răspândiți pe tot globul, care se bazează pe cerealele ei, scrie The Washington Post.
În fapt, după numai câteva ore, Rusia a dezlănțuit atacuri cu drone și rachete asupra infrastructurii de export a Ucrainei, inclusiv silozuri conținând sute de tone de grâu și structuri portuare vitale. Acele atacuri, reluate zilnic, au fost extinse luni pentru a lovi și un port ucrainean de pe Dunăre care îi oferea Kyivului o rută alternativă de export a cerealelor prin Europa.
Efectul acestor atacuri rusești e că Ucrainei îi va fi mai dificil să-și reia exporturile dacă și când actualele eforturi diplomatice vor reuși să refacă acordul din care Moscova s-a retras. La opt zile după acel gest prețurile globale ale cerealelor sunt mai mari cu 17%.
Poziția oficială a lui Putin e că acordul - mediat de ONU și Turcia - îi restricționa prea mult propriile exporturi și că Moscova ar reveni imediat la el dacă termenii i-ar fi renegociați după placul Kremlinului.
Ucraina e un mare producător de cereale, asigurând 10% din rezerva de grâu a lumii, 13% din cea de orz, 15% din cea de porumb și 50% din cea de ulei de floarea soarelui. În consecință, ultimele acțiuni ale Rusiei aduc perspectiva unei insecurități alimentare globale, chiar și dacă recoltele-record anunțate în alte țări - Brazilia, de pildă - ar putea amâna o penurie imediată.
Deși bilanțul morților a fost din fericire modest, unele dintre aceste ultime atacuri rusești cu rachete ar putea constitui crime de război, inclusiv unul asupra centrului istoric al Odesei care a avariat grav monumentala Catedrală a Schimbării la Faţă. (Și Ucraina pare să fi lovit niște situri care nu au vreo întrebuințare militară evidentă, dar numărul acestora e minuscul în comparație cu loviturile Rusiei.)
Ținta aleasă de Moscova reprezintă o escaladare riscantă și în alt sens: silozurile ucrainene de la Dunăre lovite de Putin sunt pe malul opus celui românesc, la doar câteva sute de metri de România, care e membru NATO. Este lovitura cea mai apropiată de teritoriul NATO de după lansarea invaziei lui Putin în urmă cu 17 luni.
Rusia încearcă în mod cinic să acuze Occidentul de exploatarea situației rezervelor de hrană, însă vina Moscovei e evidentă datorită exploziilor și incendiilor care au devastat depozitele și instalațiile Ucrainei, opera dronelor și rachetelor rusești.
Această realitate indubitabilă n-ar trebui să le scape liderilor africani care se vor îndrepta spre Moscova săptămâna aceasta pentru o conferință la nivel înalt de două zile cu Putin.
Dintre cele 54 de țări ale Africii mai multe riscă în mod special să fie afectate de retragerea Rusiei din acordul cerealelor, fiind dependente de livrările din Ucraina. Putin a oferit luni ceea ce el numește „asigurări” că Rusia va compensa lipsa livrărilor ucrainene, fie contra cost, fie, în cazul unor țări africane sărace, gratuit.
Putin afirmă că Rusia va avea anul acesta o recoltă-record de cereale; dacă e adevărat, ar putea compensa o parte din cerealele ucrainene, dar tot n-ar avea volumul necesar pentru a le înlocui cu totul.
Soluție pe termen scurt la distrugerea amplă provocată de Rusia nu poate exista. Totuși, președintele turc Recep Tayyip Erdogan a menținut o relație cu Putin și are influență în calitate de membru NATO care a lăsat o linie de comunicații deschisă cu Kremlinul. El ar trebui să exercite orice presiune poate pentru a resuscita acordul privind cerealele.
Un demnitar de la Departamentul Trezoreriei al SUA intenționează să folosească o călătorie în Kenya și Somalia pentru a lansa o contraofertă drept replică la reuniunea „Dați vina pe Vest” a lui Putin cu lideri africani. O mutare inteligentă.
Țările africane, care ar suferi cel mai mult de pe urma penuriei alimentare provocate de Putin, dețin pârghii diplomatice reale. După ce s-a înstrăinat singură de restul Europei și de o mare parte a restului lumii, Rusia are nevoie de orice prieten poate găsi.
Decidenții africani ar trebui să țină cont de acest aspect - și să-i clarifice Moscovei că prietenii nu le pot permite altor prieteni să amenințe aprovizionarea cu hrană a planetei.
