Proteste şi violenţe

Agenţiile de presă internaţionale notează că protestele din România sunt cele mai ample de la preluarea puterii de către preşedintele Traian Băsescu.

Un bilanţ al Ambulanţei şi SMURD arată că 55 de persoane au fost rănite la protestul din capitală ce a avut loc în data de 15 ianuarie, lucru ce a determinat autorităţile române să ia măsuri "mai ferme" pentru a preveni violenţele şi actele de vandalism.

În cadrul protestului de luni seara, jandarmii din zona Pieţei Universităţii au efectuat controale riguroase celor prezenţi şi au dus la secţie 133 de manifestanţi.

Pe fondul crizei economice, ce a impus anumite măsuri de austeritate în toată Europa şi nu numai, au fost înregistrate o serie de proteste violente în diferite ţări ale lumii anul trecut.

16 mii de poliţişti pe străzile Londrei, în urma protestelor

Revoltele din capitala Marii Britanii au început la 6 august, ca reacţie de protest la împuşcarea tânărului Mark Duggan de către poliţie.

86% dintre cele 270 de persoane intervievate au spus că au ieşit în stradă din cauza condiţiilor economice, iar 85% au spus că modul în care poliţia i-a tratat de-a lungul timpului le-a conferit un sentiment de frustrare, pentru că se simţeau discriminaţi şi hărţuiţi.

Alte cauze care au stat la baza revoltelor au fost, în opinia participanţilor, politicile guvernamentale existente, şomajul şi uciderea de către poliţie al lui Mark Duggan, tânărul despre care se presupunea că intenţionează să comită o crimă, dar era neînarmat în momentul în care a fost împuşcat de ofiţeri.

Guvernul de la Londra a reacţionat prompt şi a adus 16 mii de poliţişti pe străzile Londrei, ce au avut la dispoziţie orice mijloace necesare pentru a stopa violenţele şi actele de vandalism din capitală.

750 de persoane au fost arestate şi mai mult de 160 au fost puşi sub acuzare, în capitala Marii Britanii, în trei zile de tulburări.

Mulţi dintre participanţii la revolte au admis că au simţit nevoia să se răzbune pentru percheziţiile la care au fost supuşi şi că au simţit că aceste revolte sunt antipoliţieneşti.

În ciuda pedepselor dure care au fost acordate, cei mai mulţi dintre răsculaţi spun că nu regretă că au luat parte la aceste evenimente şi anticipează că revolte similare vor avea loc până la sfârşitul anului 2014.

În timpului protestului de la Atena o persoană şi-a pierdut viaţa

Protestele din Grecia au început la 5 mai 2010, ca urmare a măsurilor de austeritate luate de guvern, care anunţase reduceri de salarii în sectorul public, reduceri de pensii, noi taxe şi creşterea taxelor existente.

Ciocniri violente între manifestanţi şi forţele de ordine au avut loc în luna iunie a anului 2011, când cel puţin 46 de oameni au fost răniţi, în data de 28, după ce un marş la care se protesta faţă de tăierile bugetare a devenit violent.

Acelaşi scenariu s-a repetat şi a doua zi, când 400 de tineri au atacat forţele de ordine cu bâte şi bucăţi de pavaj, în faţa hotelului Hilton, încercând să ajungă în faţa Parlamentului.

Cele mai violente proteste au avut loc în octombrie, când o persoană şi-a pierdut viaţa potrivit CNN.

Au fost aproximativ 100.000 de protestatari la Atena, iar din decorul luptelor de stradă nu au lipsit autovehiculele în flăcări, chioşcurile devastate, bucăţile de caldarâm smulse şi transformate în muniţie.

Sute de tineri au atacat o baricadă de metal din faţa parlamentului şi alţii au aruncat cu pietre şi sticle, în timp ce forţele de ordine au ripostat cu gaze lacrimogene.

Forţele de ordine au ripostat cu gaze lacrimogene.

Mişcarea "Să ocupăm Wall Street" a luat amploare în numai câteva săptămâni

Protestul “Occupy Wall Street” a început pe 17 septembrie 2011 când manifestanţii au ocupat parcul Zuccotti din New york pentru a protesta împotriva inegalităţii economice şi a unui sistem financiar care îi avantajează pe cei bogaţi.

La 25 septembrie, aproximativ 80 de persoane au fost arestate pentru conduită nepotrivită şi blocarea traficului, iar una dintre persoanele reţinute a fost acuzată şi de atacarea unui poliţist.

Potrivit autorităţilor, în timpul demonstraţiilor, cinci poliţişti au fost răniţi, iar trei sute de persoane au fost arestate pentru că ar fi creat probleme în apropiere de sediul bursei.

Rândurile protestatarilor au fost serios îngroşate în săptămânile ce au urmat, când acestora li s-au alăturat veterani de război, sindicate, şomeri, elevi, studenţi şi organizaţii non-guvernamentale.

Mişcarea "Să ocupăm Wall Street" s-a extins şi în Los Angeles, Boston, Chicago, Philadelphia, Austin şi Washington DC.

Câteva mii de protestatari au ieşit pe străzile New York-ului şi au protestat faţă de "lăcomia corporatistă".

Protestele au devenit suficient de ample încât să necesite intervenţia poliţiei care a arestat 700 de protestatari la începutul lui octombrie pentru că au blocat traficul, în timpul unui marş neautorizat, în zona Podului Brooklyn.